Puterea rusă s-a 'desacralizat': Ruşii au început să-i trateze pe Medvedev şi Putin ca pe nişte 'oameni obişnuiţi'

Numărul cetăţenilor ruşi care consideră că preşedintele şi premierul 'nu merită deloc încredere' a crescut în ultimul an şi jumătate de aproape 3 ori, relevă un sondaj de opinie al Levada-Ţentr. Cel mai mult a scăzut încrederea acordată premierului: acest lucru a coincis cu mutarea lui Dmitri Medvedev la guvern. Însă, nici Vladimir Putin nu a reuşit odată cu revenirea în funcţia de preşedinte al ţării să-şi recâştige vechea atitudine pozitivă din partea ruşilor. Experţii leagă acest lucru de 'epuizarea morală a puterii', informează cotidianul rus Kommersant.

Autorii sondajului desfăşurat în perioada 1-17 iunie i-au întrebat pe cetăţenii ruşi în ce măsură anumite instituţii ale puterii merită sau nu încredere. Schimbările substanţiale i-au vizat în primul rând pe preşedintele ţării şi pe premier: de la sfârşitul lui 2010 numărul celor care consideră că preşedintele 'merită pe deplin încredere' s-a redus cu 18%, iar în cazul premierului scăderea a fost şi mai mare - cu 25%. În schimb, s-a majorat de la 23 la 31 la sută şi respectiv de la 23 la 32 la sută numărul celor care consideră că preşedintele şi premierul 'nu prea merită încredere'. Preşedintele şi şeful guvernului 'nu merită deloc încredere' în opinia a 13 şi respectiv 15 la sută dintre cetăţeni.

În pofida faptului că respondenţii erau întrebaţi nu despre politicieni concreţi, ci pur şi simplu despre 'preşedinte' şi 'premier', personalităţile şi-au pus amprenta pe atitudinea faţă de funcţii, explică directorul-adjunct al Centrului Levada, Aleksei Grajdankin: o 'prăbuşire serioasă' a încrederii faţă de premier a avut loc după ce în această funcţie a venit Dmitri Medvedev, 'care şi-a pierdut poziţiile, manifestând slăbiciune'.

Este adevărat că nici Vladimir Putin nu a reuşit, după revenirea la Kremlin în 2012, să recâştige foştii 'parametrii de încredere'. Un alt sondaj al Levada-Ţentr, care s-a desfăşurat în perioada 25-29 mai, a relevat că Putin lasă 'în mare o impresie favorabilă' la 60 la sută dintre respondenţi, cu 20 la sută mai puţin decât în aprilie 2008, înainte de a părăsi funcţia de preşedinte şi cu 1 la sută mai puţin decât la începutul primei sale preşedinţii, în iunie 2001.

'La începutul lui 2011 a scăzut puternic încrederea faţă de principalele instituţii ale puterii, iar această încredere nu s-a echilibrat, chiar dacă, de obicei, în timpul campaniei electorale încrederea creşte. Acest lucru constituie un semnal îngrijorător pentru putere', afirmă Grajdankin. Acesta leagă respectivul fenomen de faptul că 'perspectivele pe care oamenii le aveau la începutul lui 2008, înainte de criză, au dispărut', iar din partea puterii nu se mai aşteaptă 'o creştere neîntreruptă a bunăstării'.

'Ca tendinţă generală, scăderea (încrederii) este ireversibilă', consideră preşedintele Centrului pentru Tehnologii Politice, Boris Makarenko. Printre cauzele care au dus la aceasta analistul enumeră 'epuizarea morală' a puterii şi 'scăderea încrederii în eficienţa puterii'.

'Puterea s-a desacralizat. Şi Putin, şi Medvedev au început să fie trataţi ca nişte oameni obişnuiţi, ei au început să stârnească ironii, iar atitudinea critică faţă de putere a devenit o normă de comportament social aprobată', subliniază analistul Leonti Bâzov, cercetător în cadrul Institutului de Sociologie de la Moscova. Potrivit acestuia, sprijinul acordat puterii este în mare parte unul 'inerţial'.

Totodată, Kommersant constată că majoritatea altor structuri - Consiliul Federaţiei, Duma de Stat, curţile de justiţie, poliţia, sindicatele, etc.( nu au beneficiat de o reevaluare şi de o creştere a încrederii. Să se compare cu primele persoane în stat pot doar Biserica )49% dintre respondenţi consideră că aceasta 'merită pe deplin încredere'( şi Armata ) 41% încredere(. După acestea vin guvernul şi organismele de securitate ale statului, cu câte 30% încredere. Serviciile speciale datorează această încredere în primul rând 'mitului că sunt mai puţin corupte decât poliţia, mai bine organizate şi că pe ele te poţi baza', subliniază Grajdankin.

A crescut un pic încrederea faţă de partide )de la 7 la 11 la sută( şi marele business )de la 8 la 14 la sută(. 'Acest lucru ar putea avea legătură cu încercarea de a căuta noi speranţe, noi puncte de sprijin. Creşterea încrederii în business constituie o redistribuire a încrederii. Însă această schimbare nu este foarte mare', consideră Grajdankin.