Puterea minţii

S-a demonstrat ca rugaciunea are efect benefic asupra pacientilor aflati in unitatile medicale de ingrijire ale bolilor coronare.
S-a demonstrat ca rugaciunea are efect benefic asupra pacientilor aflati in unitatile medicale de ingrijire ale bolilor coronare. (Chris Hondros / Getty Images)

Această serie alcătuită din patru părţi descrie modul în care mintea ne poate menţine sănătoşi sau ne poate îmbolnăvi şi oferă mijloace pentru folosi această putere.

Partea I: Ce putem învăţa de la savanţi şi mistici

Ceea ce distinge medicina vestică alopatică, bazată pe tratamentul farmaceutic al diagnosticării, de toate celelalte tradiţii de vindecare sunt două concepte cheie: separarea minţii şi corpului şi noţiunea că natura poate fi explicată material. Pe de altă parte, orice tradiţie de vindecare non-alopatică recunoaşte legătura inexplicabilă dintre psihic şi corp. “Boala” nu este limitată doar la corpul fizic; gândurile şi emoţiile sunt unii dintre factorii cauzatori ai bolii. Vindecarea necesită adresarea acestor elemente. Vindecarea nu se rezuma doar la repararea corpului fizic.

Gândurile sunt vibraţii foarte puternice care ne pot menţine sănătoşi sau ne pot îmbolnăvi. Gândurile negative ne pot îmbolnăvi sau ne pot menţine bolnavi. Gândurile pozitive ne pot vindeca şi transforma vieţile. Aceste concepte nu provin de pe tărâmurile pseudoştiinţei. De fapt, există o cantitate imensă de cercetări ştiinţifice care pot susţine aceste principii.

Cercetătorii în medicină şi mecanică au desfăşurat diferite experimente care indică efectele profunde ale conştiinţei asupra lumii materiale şi arată cum gândurile noastre ne pot afecta.

Timp de peste 25 de ani, savanţii de la Princeton Engineering Anomalies Research (PEAR) Laboratory din cadrul Universităţii Princeton au demonstrat corelaţiile puternice dintre intenţia umană şi comportamentul mecanic. Ei au arătat că indivizii neantrenati pot influenţa rezultatul generatorilor mecanici şi electronici de numere aleatoare doar gândindu-te în ce direcţie ar trebuie să plece numerele. Aceste efecte au fost descoperite ca fiind independente de spaţiu şi timp. Efectele au avut loc de asemenea când individul se află la mile distanţă.

Aceste idei sunt vechi de milenii şi au rădăcini în multe tradiţii antice ale lumii. Totuşi, medicina vestică alopatică ignoră de obicei aceste concepte. Mulţi doctori nu au studiat medicina avansată în facultate.

Aceste modele au influenţat dramatic înţelegerea noastră asupra naturii şi doctorii au devenit mai degrabă nişte filosofi. Aceste noi viziuni asupra naturii sunt asemănătoare cu tradiţiile antice ale altor culturi, cu tradiţiile de vindecare ale altor culturi şi cu viziunile mistice asupra vieţii.

Medicina homeopatică, o medicină vestică tradiţională cu rădăcini antice, bazată pe legea similarităţii, tratează pacienţii conform simptomelor lor mentale, emoţionale şi fizice.

Medicina chineză antică şi Ayurveda (medicina tradiţională indiană) trasează legături între simptomele corporale şi emoţii. În medicina chineză, plămânul este depozitarul suferinţei, ficatul pentru furie şi rinichiul pentru teamă.

În Partea II, vom discuta despre diferenţa dintre medicina vestică alopatică şi conceptul conexiunii inseparabile dintre minte şi corp.

Referinţe: 1. Tiller, W.A., Ştiinţa şi Transformarea umană: Energii subtile, intenţie şi conştiinţa. Walnut Creek, CA: Pavior Publishing; 1997 2. Jahn, R.G., şi Dunne, B.J., Limitele Realitatiiy: Rolul conştiinţei în lumea. New York, NY: Harcourt Brace; 1997

Dr. Muehsam este un doctor holistic ce practică medicina în New York City.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Societate, cultură