Programul nuclear iranian ia viteză, Franţa îngrijorată, Rusia joacă dublu

Iranul şi-a intensificat lucrările la instalaţia nucleară subterană Fordow, a informat televiziunea de stat miercuri, o evoluţie despre care Franţa crede că arată explicit pentru prima dată că Teheranul intenţionează să renunţe la acordul semnat cu puterile mondiale în privinţa programului său nuclear.

Rusia a exprimat, de asemenea, temeri cu privire la decizia Iranului de a începe să injecteze gaz de uraniu în centrifugele de la Fordow, o evoluţie care îndepărtează Iranul de acord. Un obiectiv central al acordului a fost extinderea timpului de care Iranul va avea nevoie pentru a construi o armă nucleară, la un an de la aproximativ 2-3 luni.

„În prezenţa inspectorilor de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, Iranul a început să injecteze gaz (de uraniu) în centrifugele de la Fordow”, a informat TV.

Acordul, cunoscut sub numele de JCPOA, semnat pe timpul administraţiei Obama, interzice materialul nuclear la Fordow, iar odată cu intrarea gazului în centrifugele sale, instalaţia nu va mai fi considerată de cercetare, ci o uzină activă.

Preşedintele Hassan Rouhani, arhitectul acordului, a dat vina pe administraţia Trump care s-a retras unilateral din acord, pentru faptul că Iranul renunţă acum la angajamentele sale nucleare, afirmând că Fordow va relua în curând lucrările de îmbogăţire a uraniului.

„Al patrulea pas al Iranului în reducerea angajamentelor sale în cadrul JCPOA (acordul nuclear din 2015) prin injectarea de gaz la 1.044 de centrifuge începe astăzi. Datorită politicii Statelor Unite şi aliaţilor săi, Fordow va reveni în curând la capacitate deplină”, a mai scris Rouhani.

Vorbind într-o vizită în China, preşedintele francez Emmanuel Macron a numit mişcarea Iranului „gravă”, afirmând că semnalează în mod explicit intenţia Iranului de a renunţa la acord.

„Cred că pentru prima dată, Iranul a decis într-o manieră explicită să părăsească acordul JCPOA, care marchează o schimbare profundă”, a spus Macron, care a fost în fruntea eforturilor europene de salvare a acordului, după ce Statele Unite s-au retras din acord.

La Moscova, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că evenimentele care se derulează în jurul acordului nuclear sunt extrem de alarmante şi a solicitat Iranului să îndeplinească condiţiile acordului.

Dar el a adăugat că Moscova înţelege de ce Teheranul îşi reduce angajamentele şi a dat vina pe decizia SUA de a renunţa la pact.

Iranul a convenit în 2015 să transforme Fordow într-un „centru nuclear, pentru fizică şi tehnologie”, unde 1.044 de centrifuge sunt utilizate în alte scopuri decât îmbogăţirea, cum ar fi producerea izotopilor stabili, care au o varietate de utilizări civile.

Anul trecut, preşedintele SUA, Donald Trump, a ieşit din acord şi a spus că acesta este prea permisiv pentru Iran. De atunci, Washingtonul şi-a reînnoit şi şi-a intensificat sancţiunile, rezultatul acestora fiind scăderea vânzărilor de ţiţei din Iran cu peste 80%.

Răspunzând politicii „presiunii maxime” de la Washington, Iranul a ocolit restricţiile acordului pas cu pas - inclusiv prin încălcarea limitei maxime de uraniu îmbogăţit stocat, cât şi a nivelului de îmbogăţire.

„Acum Iranul a făcut cel de-al patrulea pas pentru a-şi reduce angajamentele nucleare în ceea ce priveşte acordul, ca reacţie la presiunea crescută a SUA şi la inactivitatea ţărilor semnatare europene de a salva acordul”, a adăugat televiziunea iraniană.

La Viena, AIEA, organizaţie ONU care monitorizează programul nuclear, a declarat că inspectorii săi sunt la faţa locului în Iran şi vor raporta activităţile relevante.

Autorităţile iraniene au mai spus marţi că vor îmbogăţi uraniul la 5% la Fordow, ceea ce va complica şi mai mult şansele de salvare a acordului, pe care puterile europene, Rusia şi Uniunea Europeană au cerut Iranului să-l respecte.

Acordul a limitat nivelul de puritate la care Iranul poate îmbogăţi uraniul la 3,67% - potrivit pentru generarea de energie civilă şi mult sub pragul de 90% folosit pentru producerea de arme nucleare. Iranul neagă că a avut vreodată scopul de a dezvolta o bombă nucleară, deşi este neclar motivul pentru care o ţară bogată în resurse energetice construieşte programe nucleare.

Iranul a declarat luni că a accelerat îmbogăţirea prin dublarea numărului de centrifuge IR-6 avansate, în funcţiune, adăugând că lucrează la „un prototip numit IR-9, care funcţionează de 50 de ori mai rapid decât centrifugele IR-1”.

Acordul JCPOA, în baza căruia au fost ridicate sancţiunile internaţionale împotriva Iranului, a fost adaptat pentru a prelungi timpul în care Iranul poate strânge suficient material fisionabil pentru a produce o bombă nucleară - la aproximativ un an - de la 2-3 luni cât se estima iniţial.

Iranul a acordat un termen de două luni Marii Britanii, Franţei şi Germaniei pentru salvarea acordului, cerându-le să găsească o modalitate de a compensa pierderile suferite de economia iraniană din cauza sancţiunilor americane.

Deşi ţările europene au făcut unele propuneri, acestea nu s-au materializat în evoluţii concrete.