Refuzul Berlinului de a se alătura operaţiunii conduse de SUA în Golf ruinează planurile americanilor de a prezenta un "Occident unit"

Ministrul german de externe Heiko Maas a declarat anterior că Berlinul nu se va alătura unui plan propus de SUA pentru crearea unei forţe maritime internaţionale în Golful Persic în vederea combaterii unei presupuse ameninţări iraniene.

Diplomaţi americani de rang înalt presează guvernul german să îşi schimbe decizia de a nu participa la iniţiativa SUA de a patrula în regiunea Golfului Persic în urma unei serii de atacuri de sabotare a unor petroliere pentru care a fost învinuit Iranul, a precizat Washington Free Beacon, citând câţiva oficiali americani.

Potrivit unor surse interne, refuzul Berlinului de a se alătura coaliţiei conduse de SUA nu va face altceva decât să dovedească Iranului, care a negat cu tărie implicarea sa în incidentele privind petrolierele, că Occidentul nu este unit.

"Oficialii germani continuă să ne spună că sunt de partea noastră, însă trebuie să ţină partea Iranului în privinţa aspectelor nucleare din cauza acordului nuclear. Iranul atacă petroliere care nu au nimic de a face cu acordul. Aşadar, care este scuza Germaniei pentru a nu fi de partea noastră de această dată?", a precizat un oficial american de rang înalt.

De asemenea, ambasadorul american în Germania, Richard Grenell, a declarat pentru Washington Free Beacon că "participarea germanilor va ajuta la calmarea situaţiei. Iranienii vor vedea un Occident unit".

Un purtător de cuvânt al Ambasadei SUA din Berlin a confirmat că eforturile lui Grenell şi ale altor diplomaţi de rang înalt de a presa Germania să se implice în coaliţie au eşuat.

"Am cerut oficial Germaniei să se alăture Franţei şi Marii Britanii să ajute la securizarea Strâmtorii Ormuz. Membrii guvernului german au fost clari în privinţa faptului că libertatea de navigaţie ar trebui protejată", a declarat un înalt funcţionar al Ambasadei SUA pentru Free Beacon.

Ministrul german de externe Heiko Maas şi-a apărat decizia de a sta departe de misiunea propusă de SUA în Golf, invocând temeri că Germania ar putea fi târâtă într-un război cu Iranul în cazul în care tensiunile continuă să se amplifice.

"În acest moment, britanicii s-ar alătura mai degrabă unei misiuni americane. Noi nu o vom face", a afirmat Maas recent, după ce, anterior, precizase că "nu poate exista niciun fel de soluţie militară" la impasul din regiune.

Totuşi, Germania nu este singurul aliat european al SUA care nu este dispus să participe la operaţiunea maritimă, numită Operation Sentinel. De fapt, şi Franţa a ezitat să se alăture.

În schimb, Marea Britanie a acceptat să participe la iniţiativa condusă de americani, anunţând în acelaşi timp că va crea o "misiune de protecţie" maritimă condusă de europeni după ce iranienii au confiscat în 19 iulie un petrolier sub pavilion britanic în Ormuz.

Incidentul respectiv a avut loc la câteva săptămâni după ce Marina Regală britanică a capturat la rândul său un petrolier iranian în largul coastei Gibraltarului, susţinând că nava transporta petrol iranian către Siria - o încălcare a sancţiunilor impuse de UE asupra regimului din Damasc. Teheranul a negat acuzaţiile.

În timp ce Maas a confirmat neparticiparea ţării sale la coaliţia condusă de SUA, ministrul iranian de externe Javad Zarif a susţinut că Washingtonul a eşuat să creeze o misiune maritimă unificată în Golf din cauză că este "singur în lume" şi "ţările care îi sunt prietene sunt prea ruşinate pentru a se implica într-o coaliţie" cu SUA.

Relaţiile dintre Teheran şi SUA s-au deteriorat semnificativ de când preşedintele american Donald Trump s-a retras anul trecut din acordul nuclear încheiat în 2015 între Iran şi marile puteri şi după ce, ulterior, a reimpus sancţiuni economice severe asupra multor sectoare iraniene, inclusiv industriile cruciale ale petrolului şi în domeniul financiar. Recent, Washingtonul a înăsprit sancţiunile şi a susţinut că urmăreşte să reducă la zero exporturile de petrol iranian.

Ca răspuns la sancţiunile americanilor, Teheranul a luat măsuri pentru a depăşi două limite impuse de acordul nuclear JCPOA: una în ceea ce priveşte cantitatea de uraniu pe care o poate stoca şi una vizând gradul de puritate la care îşi poate îmbogăţi uraniul, crescând acest grad de la 3,67% la 4,5%. De asemenea, Iranul a ameninţat că intenţionează să crească gradul de puritate la 20%. Măsurile iranienilor au declanşat noi ameninţări din partea SUA privind aplicarea de noi sancţiuni.