Profitul Băncii Vaticanului de patru ori mai mare în 2012

Profitul înregistrat de Banca Vaticanului (IOR) în 2012 a fost de patru ori mai mare decât cel din 2011, respectiv un profit net de 86,6 milioane de euro, ceea ce i-a permis să aducă o contribuţie de 54,7 milioane de euro la bugetul Vaticanului, reiese din datele publicate marţi de IOR, potrivit AFP.

Banca Vaticanului - Istituto per le Opere di Religione (IOR) - a publicat marţi, pentru prima dată în istoria sa, rezultatele sale anuale. Evenimentul reprezintă o etapă în politica de creştere a transparenţei instituţiei conduse de germanul Ernst von Freyberg, după ce IOR a fost acuzată de spălare de bani.

Conform unui comunicat de presă, anul trecut clienţii băncii au încredinţat instituţiei fonduri în valoare de aproximativ 6,3 miliarde de euro în timp ce banca a acordat împrumuturi de circa 25,8 milioane de euro. Din raportul citat reiese că în 2012 Banca Vaticanului deţinea 41,3 milioane de euro în aur, metale şi monede preţioase la care se adaugă o companie imobiliară şi de asemenea a primit sub formă unei donaţii două proprietăţi imobiliare care valorează 1,9 milioane de euro.

”Rămânem fideli angajamentului nostru de a garanta transparenţa activităţilor noastre, răspunzând aşteptărilor legitime ale bisericii catolice, ale autorităţilor Vaticanului şi clienţilor noştri”, a declarat Ernst von Freyberg.

În ceea ce priveşte anul 2013 ”ne aşteptăm la un an marcat de cheltuieli extraordinare legate de procesul de reformă şi reorganizare precum şi de efectele creşterii ratelor dobânzilor”, a adăugat germanul.

IOR a fost înfiinţată în 1942 de Papa Pius al XII-lea, are 114 angajaţi care gestionează sistemul de pensii al Vaticanului, iar numărul clienţilor săi s-a redus de la 21.000 în 2011, la 18.900 în 2012 ca urmare a închiderii conturilor inactive. Printre clienţii băncii se numără ordinele religioase, birourile Vaticanului, ambasadele şi angajaţii lor, cardinalii, episcopii şi preoţii precum şi ambasadele acreditate la Vatican.

Potrivit autorităţilor europene pentru combaterea spălării banilor, IOR nu a reuşit să respecte standardele referitoare la lupta împotriva infracţiunilor financiare, iar în 2009, instituţia a fost acuzată de spălare de bani. În 2010 procurorii italieni pretindeau că IOR a încălcat în mod deliberat legea italiană în privinţa evaziunii fiscale, ”cu scopul de a ascunde proprietatea, destinaţia şi originea capitalului”.

Una dintre ultimele decizii luate de Benedict al XVI-lea, înainte de a renunţa la pontificat, în luna februarie 2013, a fost numirea unui aristocrat german, Ernst von Freyberg, în funcţia de preşedinte al Băncii Vaticanului.

Noul papă, Francisc, vrea să vadă foarte clar ce se întâmplă în Banca Vaticanului. Doreşte să fie informat personal cu privire la tot ce ţine de activităţile IOR şi să primească personal copii ale documentelor referitoare la aspectele cele mai problematice. Se simte nevoia unei abordări directe a problemelor din Banca Vaticanului.

Papa a înfiinţat un comitet special, cu puteri extinse, care va trebui să facă o investigaţie aprofundată cu privire la "poziţia legală" şi la activităţile IOR. Dovada importanţei pe care Papa o acordă acestei anchete, este reflectată de faptul că a înfiinţat comisia printr-un "chirograf", adică un document oficial semnat cu propria sa mână la 24 iunie.

Comisia are "drept obiectiv strângerea de informaţii privind evoluţia IOR şi prezentarea concluziilor Papei", a explicat Vaticanul, precizând că aceasta "va începe să lucreze zilele acestea" şi că-şi doreşte "o colaborare productivă între Comisie şi IOR".