Profesor la Oxford: România, planul B al Rusiei. Un Georgescu preşedinte ar fi permis capitularea Moldovei, strangularea Ucrainei
Profesorul de diplomaţie digitală Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, a făcut o serie de comentarii, la Digi24, după ce Curtea Constituţională l-a scos din cursa pentru Cotroceni pe candidatul pro-rus Călin Georgescu.
"Cred că este o victorie de etapă pentru democraţia românească, aşa şubrezită cum este, pentru România europeană, dar nu cred că bătălia este încheiată. Pentru că ceea ce am observat în aceste luni este o radicalizare a discursului, în care s-au pus în discuţie elemente pe care credeam noi că nu vor fi niciodată contestate. Şi care sunt aceste elemente? Dacă România rămâne democratică sau se mută spre un regim fascist? Cine ar fi crezut că vom vorbi despre acest lucru în septembrie? Şi al doilea lucru: dacă România se orientează spre Est sau spre Vest. Noi credeam cu toţii că suntem ferm ancoraţi în Vest, dar vedem, în momentul de faţă, că în ultimele trei luni s-a observat ceva diferit", a declarat Corneliu Bjola.
Potrivit profesorului, nişte fundamente de organizare internă, politică şi externă, au fost puse în discuţie în modul cel mai acerb cu putinţă. Acest lucru nu poate fi vindecat peste noapte, nici măcar prin această decizie.
"Şi aş mai remarca un lucru. Toată această avalanşă, această rafală de declaraţii care a venit de la Kremlin în ultimele zile, după ce ei luaseră o pauză. După această intervenţie a lui Putin de la începutul lui decembrie, pe 2 decembrie, în care râdea, era foarte relaxat, zâmbea foarte satisfăcut de ceea ce se întâmplă în România, a urmat o pauză. Zaharova, chiar cu tupeul obişnuit, ne spunea că Rusia nu se amestecă în politica internă a altor state. Dar în ultimele săptămâni au venit rafale de declaraţii: de la Serviciul de Informaţii Externe, de la Medvedev şi de la Peskov", a continuat Corneliu Bjola.
În opinia profesorului, Dmitri Peskov - purtătorul de cuvânt al Kremlinului - este important, nu se compară cu Medvedev.
"Dacă îl putem ignora pe Medvedev, pentru că Medvedev e mai excentric şi face declaraţii, de obicei, despre atacuri nucleare, în fine, Peskov e important, pentru că el vorbea, în declaraţia asta, despre faptul că legitimitatea electorală a următorului preşedinte care va fi ales nu va fi considerată valabilă. Asta e o declaraţie extraordinară. Rusia nu a făcut, de exemplu, în cazul Germaniei, genul acesta de declaraţii când au avut alegeri. Şi atunci îţi pui întrebarea: de ce faci, în trei zile, o rafală de declaraţii? Asta spune că Rusia a investit foarte mult în ceea ce se întâmplă în România, pentru că a considerat probabil România un plan B pentru înfrângerea Ucrainei, indiferent de discuţiile pe care le are Trump cu Zelenski. Un Georgescu la prezidenţiale, chiar dacă aşa limitat, ar fi creat foarte multe tensiuni, ar fi permis capitularea, să spunem, a Moldovei, strangularea Ucrainei. Deci, ei au investit foarte mult. Şi asta se vede prin aceste declaraţii, care arată că nu vor renunţa neapărat chiar aşa uşor", a punctat Corneliu Bjola.
Profesorul de diplomaţie digitală a subliniat că rămâne de văzut în ce măsură Rusia se va amesteca din nou prin următorii candidaţi în alegerile care urmează.
"Aş mai remarca şi declaraţiile lui Potra. De unde este acum, în Orientul Mijlociu, în Dubai, în fiecare zi venea cu declaraţii foarte războinice, instiga la răzmeriţă, la violenţă. Potra nu este un om care pare intimidat de autorităţile române. Cred că Potra este intimidat numai de autorităţile de la Kremlin. Potra a înţeles, probabil, că nu a dat rezultatele scontate şi a început să-i fie frică. De aici declaraţiile lui zilnice, în sprijinul poziţiei Kremlinului. Deci, această concentrare, această rafală de declaraţii din partea Rusiei mi se pare neobişnuită. Nu a mai făcut asta cu alte state europene. Şi asta arată că a investit foarte mult", a conchis Corneliu Bjola.
Cum se explică insistenţa ruşilor din declaraţii
"Cred că, în momentul de faţă, ei au înţeles că s-ar putea ca drumul lui să fie oarecum blocat. Dar ei insistă, oarecum, să creeze în continuare haos: unu – intern, şi al doilea – să distrugă reputaţia României în plan european cât pot de mult. Şi ei au fost ajutaţi direct, au fost ajutaţi de candidatul Georgescu prin acest lucru. În fiecare cuvântare internaţională pe care o avea cu aceşti influenceri, vorbea despre ce s-a întâmplat după BEC, că Europa e tiranie...
Deci, această izolare a României faţă de aliaţii europeni, faţă de Statele Unite, să spunem, dar mai ales faţă de aliaţii europeni... E foarte clar că Rusia a pus ochii pe România de ceva timp. Mulţi au neglijat acest lucru.
Cred că trebuie să fim conştienţi că această victorie de etapă nu este finală şi să nu uităm că o astfel de rană politică nu se închide uşor. Dacă cei care vor conduce România din mai vor încerca să meargă înapoi la modul de a face politică din septembrie, cred că vor face un mare deserviciu.
Aici trebuie schimbat foarte mult modul în care se promovează oamenii în politică, modul în care justiţia funcţionează. Este nevoie de o resetare, dacă vrem, într-adevăr, ca astfel de situaţii să nu se mai repete."
