Prof. Dr. Mircea Beuran: "Cred eu că mai mult decât viaţa omului, nimic nu este mai scump" (Video)

La deschiderea Conferinţei Naţionale de Chirurgie ce a avut loc joi la Palatul Parlamentului din Bucureşti, Prof. Dr. Mircea Beuran a avut amabilitatea să ofere un interviu în exclusivitate publicaţiei Epoch Times.

Va invităm să urmăriţi mai jos câteva din întrebările adresate preşedintelui Societăţii Române de Chirurgie şi totodată preşedinte al Conferinţei Naţionale de Chirurgie.

Epoch Times: În marja Conferinţei Naţionale de Chirurgie 2015 avem plăcerea şi onoarea să stăm de vorbă cu Prof. Dr. Mircea Beuran. Vorbeaţi despre viitor şi ştiu că în deschiderea oficială care s-a bucurat de o largă participare din partea publicului aţi vorbit despre chirurgia viitorului. Dacă puteţi să ne vorbiţi în câteva cuvinte, pentru masa mare de ascultători şi de cititori ai noştri, despre ce înseamnă chirurgia viitorului, ce înseamnă asta pentru români, ce înseamnă asta pentru lume în general.

Prof. Dr. Mircea Beuran: Este o îngemănare de foarte multe noţiuni aşa, dacă ar fi să le structurez pe nişte paliere pe care populaţia să spunem că le-ar înţelege mai uşor: mai toată lumea ştie asta ce este un tomograf, un computer tomograf, acesta arată în macro ce structuri sunt sănătoase şi ce sunt bolnave. Dar ca să ajungi la structura aceea bolnavă în macro trebuie să coborâm cu noţiunile de patologie la nivel de moleculă de genă, deci genetica este cea mai importantă din surorile chirurgiei - trebuie să-şi recapete o parte din surorile pierdute. Şi această genetică va arăta, studiind acesta genom al omului - care în experienţa trecută a marilor centre de cercetare a arătat 16 ani de studii şi cu nişte cheltuieli imense - să ajungem astăzi prin computerizare şi prin analize de mare performanţă să avem într o zi genomul la preţul cel mai mic posibil.

De ce? Pentru că de fapt filmul realităţii tale ca individ de când te naşti şi până unde poţi să ajungi este acolo, deci trebuie să-ţi decodezi propriul tău film. De aici ce se poate face? Se vorbeşte despre ingineria chirurgicală genetică dar s-a realizat că fineţea mâinii omului nu este suficientă şi atunci s-au construit nişte nanoroboţi. Este greu să spui că într-o moleculă pe care n-o vezi introduci în ea o miniatură care este mai mică decât miniatura moleculară şi care are o inteligenţă, ştie să gătească acest ADN, îl răsuceşte printr un sistem prin care este conceput acest nanorobot, ştie să citească structurile sănătoase, şi are un cuţit propriu care nu decupează decât celula bolnavă, ştie să sutureze continuitatea, ştie cum să elimine partea bolnavă în aşa fel încât să-ţi ofere ca viitorul tău să crească în procentul de sănătate şi credem noi că şi numărul de ani vor creşte pentru că vei fi mai puţin agresat de aceste boli. Acesta este un aspect pe care am putut să-l leg pentru a compara macro cu micro dar haideţi să ne întoarcem la lucruri mai pământeşti. Ştim cu toţii că se operează cu suport robotic - aceşti roboţi nu aparţin numai unei firme sunt tot felul de centre de cercetare americane, europene, japoneze care gândesc că aceşti roboţi - care sunt de data aceasta în macro - să facă o seamă de servicii medicale pe care le-ar fi făcut doctorul dar sub control medical.

Dar unde să le facă. Să le facă în nişte spaţii în care nu ai acces la o sală de operaţie şi atunci unde se întâmplă asta? De exemplu în navele cosmice - deci va fi un compartiment care are un robot în care un astronaut are nevoie de o intervenţie: el numai se aşază pe masă iar robotul prin conducerea de jos dintr-un centru dirijează momentul operator, deci are şi explorare posibilă şi tratament.

Despre ce situaţie mai poate fi vorba - deci am mai putea fii în situaţia în care avem un batiscaf pe fundul oceanului şi trebuie să stea nişte sute de zile se studieze şi cineva are nevoie de un prim ajutor şi asta trebuie să fie chirurgical. S-a gândit şi chiar există în lucru posibilitatea să te operezi pe fundul oceanului. De la distanţă. Există o demonstraţie făcută de profesorul Marescout care dintr-un centru de comandă de la New York operează la Strasbourg, la zece mii, unsprezece mii de kilometri prin intermediul unui robot. Asta s-a întâmplat pe 7 septembrie 2001 şi evenimentul acesta a fost ecranat pe 11 septembrie când toată lumea şi-a mutat gândirea în altă parte iar acest eveniment ştiinţific foarte important a fost lăsat aşa.

Endoscopia s-a dezvoltat foarte mult, avem tot felul de canale de lucru pe endoscoapele acestea, ca nişte mânuţe care lucrează, care împletesc, care apucă, care taie, acum sunt şi sisteme de cusut în interior, deci cei care se ocupă de dezvoltarea tehnologiilor chirurgicale nu stau. Este greu accesul pentru că tot ce este nou este scump.

Epoch Times: Ce înseamnă pentru România? Vorbim de 5 ani, vorbim de 10 ani?

Prof. Dr. Mircea Beuran: Aici nu este o percepţie a noastră, vedeţi, noi o aducem la suprafaţă, problema este ce potenţial financiar avem şi ce potenţial intelectual de a înţelege lucrurile acestea şi să le pui în practică la tine acasă, recunoaştem că sunt nişte lucruri foarte importante, foarte costisitoare, dar cred eu că mai mult decât viaţa omului nimic nu este mai scump.

Vă invităm să urmăriţi integral interviul video de mai sus acordat de Prof. Dr. Mircea Beuran.