Producţia agricolă din 2012 a luat "oxigenul" economiei, previziunea pentru 2013 e optimistă

Anul trecut PIB-ul a reuşit să crească, după doi ani de recesiune, fiind sprijinit în prima parte a anului de exporturi, iar în al doilea semestru de recolta agricolă foarte bună, însă în acest an agricultura a luat din "oxigen" economiei, demonstrând cât de vulnerabilă e în faţa naturii.

Produsul Intern Brut estimat pentru T3 2012 a fost de 168,54 miliarde lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali, cu 0,6% faţă de T3 2011. Cea mai mare reducere a volumului de activitate a fost înregistrată în agricultură, silvicultură şi pescuit (-29,8%).

Potrivit datelor operative de la sfârşitul lunii septembrie, transmise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, producţia de grâu a scăzut în 2012 cu 30,1%, de la 7.131.590 tone în 2011 la 4.978.532 tone.

În ceea ce priveşte producţia de porumb boabe pentru consum şi sămânţă, aceasta a fost în 2011 de 11.717.591 tone, iar datele operative la 30 septembrie 2012 arătau o cantitate de 5.468.722 tone, ceea ce înseamnă o reducere substanţială. Trebuie specificat că în cazul acestei culturi, MADR a precizat că datele nu sunt finale, întrucât la data menţionată mai sus recoltarea nu era încheiată.

De asemenea, scăderi s-au înregistrat şi la orz (pentru consum şi sămânţă) cu 29,8%, la 500.171 tone de la 712.830 tone, precum şi la la soia boabe (pentru consum şi sămânţă) cu 33,3%, la 95.036 tone.

Referitor la producţia de floarea soarelui pentru consum şi sămânţă, aceasta a fost în acest an de 1.346.969 tone, mai mică cu 24,7% faţă de 2011 (1.789.326 tone). Şi culturile de rapiţă au fost grav afectate, producţia scăzând dramatic, de la 738.971 tone anul trecut la 191.841 tone în 2012.

Adrian Porumboiu, Culiţă Tărâţă şi Mihai Anghel, cei mai mari trei producători agricoli din România, sunt de părere că, fără un sistem de irigaţii, România nu va reuşi niciodată să treacă peste perioadele dificile şi, implicit, nu va produce niciodată la adevărata capacitate.

Mihai Anghel: Este evident că agricultura românească este în urmă cu 50-100 de ani

Proprietarul Cerealcom Dolj, Mihai Anghel, a declarat că anul 2012 a demonstrat cât de vulnerabilă e agricultura românească la factorii meteo. Anghel consideră că, exploatând corect, acest domeniu ar putea dezvolta şi celelalte ramuri, pentru că pământul nu trebuie privit ca pe o povară, ci ar trebui muncit la adevărata capacitate.

"2012 nu a fost unul dintre cei mai buni ani pentru agricultură. Anul acesta a demonstrat cât de vulnerabilă e agricultura românească la factorii meteo. A fost secetă, iar în unele zone secetă excesivă. Cel puţin în zona de sud, 2012 a fost anul cu cele mai mici precipitaţii din ultimii 56 de ani. Pe de altă parte, este evident că agricultura românească e în urmă cu 50-100 de ani. Avem un bazin hidrografic atât de important şi nu îl folosim deloc, nepunând în valoare, nefăcând sisteme de irigaţii care să ajute ca agricultorul român să nu mai fie dependent de vreme", a declarat Mihai Anghel.

România produce la 10% din capacitatea reală, în condiţiile în care poate hrăni 80 de milioane de oameni

Proprietarul Cerealcom Dolj este de părere că agricultura poate da în permanenţă oxigen economiei, dacă ar beneficia de un minim de atenţie, întrucât reprezintă cel mai important domeniu.

"Agricultura este cel mai important domeniu, în condiţiile în care nu mai ai nimic şi ai pământul, însă din păcate nu este pus în valoare. România este o ţară care poate să hrănească 80 milioane de locuitori, însă produce la 10% din capacitatea reală. Mai jos de atât nu se poate! Anul trecut, agricultura a influenţat pozitiv economia. Vă daţi seama ce s-ar întâmpla dacă România ar produce la reala capacitate? Pământul românesc este atât de fertil, atât de bogat, însă atâta timp când eşti permanent dependent de natură, atâta timp când dai în permanenţă vina pe natură, fără ca tu să faci ceea ce depinde de tine să elimini efectele adverse ale naturii, nu cred că putem să ne facem iluzii că va fi mai bine la anul. Vor fi ani mai buni sau mai răi din punct de vedere agro-meteo, însă atâta timp cât noi nu facem nimic să trecem peste greutăţi, înseamnă că nu am făcut nimic", a adăugat producătorul agricol.

Mihai Anghel consideră că statul trebuie să creeze regulile jocului şi condiţiile, astfel încât să se poată pune în valoare ceea ce a fost dat de la Dumnezeu: pământul.

"Punând în valoare pământul, prin agricultură putem trăi infinit mai bine din toate punctele de privinţă. Dezvoltând agricultura, prima dată stopându-i declinul şi pe urmă exploatând corespunzător, putem dezvolta ulterior şi celelalte ramuri. Dacă dezvolţi producţia agricolă, poţi ulterior să dezvolţi industria de prelucrare a produselor agricole. Industria de prelucrare înseamnă tehnologie. Înseamnă că vom avea nevoie de tehnologie şi vom putea dezvolta şi industria care produce tehnologia şi aşa mai departe. Trebuie să ne aducem aminte că, în trecut, România şi-a plătut datoriile din agricultură. Din păcate, de 23 de ani se consideră că pământul nu are nicio valoare, ci reprezintă o povară şi e bine să îl dăm pe degeaba, chiar şi la străini sau să nu-l mai băgăm în seamă, să nu îl mai muncim", a conchis Mihai Anghel.

Porumboiu: Premisele pentru 2013 sunt bune

Adrian Porumboiu, proprietarul grupului Racova, este încrezător pentru 2013, considerând că economia sigur va avea de câştigat de pe urma agriculturii.

"Anul acesta a fost unul, să nu îi spunem prost, ci slab. Se vede această afirmaţie în implicarea agriculturii în PIB. A fost secetă şi cu asta am spus tot. Însă, premisele pentru anul viitor sunt excelente. Semne bune anul are! Am avut parte de ploi din abundenţă, ninsori. Culturile arată în prezent excelent. În 2013, economia sigur va avea de câştigat de pe urma agriculturii", a declarat Porumboiu.

Proprietarul grupului Racova consideră că, dacă România va primi atenţia acordată ca în cazul celorlaltor state membre ale Uniunii Europene, acest lucru se va regăsi implicit şi în alte domenii.

"Agricultura românească trebuie să primească atenţie, exact cum se întâmplă în celelalte ţări ale Uniunii Europene. Dacă vom reuşi să creăm şi acel fond mutual pentru asigurarea împotriva secetei sau a calamităţilor de orice natură, vom beneficia şi de partea care revine din aceste ajutoare, sprijin financiar (acordat de UE), care deja funcţionează în astfel de situaţii în alte ţări membre. Din păcate, până ne punem la punct cu legislaţia europeană, implicit cu sprijinul care trebuie acordat agriculturii, mai durează. Dacă domnii guvernanţi îşi vor îndrepta atenţia către acest domeniu, sigur rezultatul final va fi unul favorabil. Şi aici mă refer, în primul rând, la contribuţia agriculturii la PIB. Agricultura este prioritară şi trebuie sprijinită în modul corect. Să stai cu TVA de 24% la pâine ... nu ştiu câte ţări sunt în situaţia asta. Suntem singurii", a adăugat Porumboiu.

Şi Culiţă Tărâţă, care deţine producătorul agricol TCE 3 Brazi, este încrezător că 2013 va fi un an mai bun pentru agricultura românească.

"2012 a fost un an foarte dificil. România trebuie să înţeleagă că investiţiile cel mai importante în agricultură trebuie să se facă în sistemele de irigaţii, pentru a putea trece mai uşor peste perioadele grele. Anul agricol 2013 se preconizează a fi unul bun, normal, dacă luăm în calcul cantităţile mari de zăpadă şi apă care au căzut, care reduc deficitul biometric. Semnele sunt bune", a spus Tărâţă.