Procesul retrocedării Palatului Mogoşoaia, amânat pentru 21 iunie

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au amânat, luni, pentru 21 iunie, procesul în care doi moştenitori ai prinţesei Martha Bibescu au dat în judecată statul român, solicitând retrocedarea domeniului şi a Palatului Mogoşoaia.

Procesul a fost amânat pentru a da posibilitate părţilor să studieze dosarul.

Christopher John Ghika, cetăţean britanic, şi sora lui, Jean Valentine Louise Ghika-Comăneşti, cer judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti retrocedarea în natură a Palatului Mogoşoaia, iar, dacă acest lucru nu este posibil, să fie despăgubiţi cu 10 milioane de euro.

Cei doi moştenitori sunt reprezentaţi în instanţă de casa de avocatură a fostului ministru al Justiţiei, Valeriu Stoica.

Christopher John Ghika şi Jean Valentine Louise Ghika-Comăneşti au depus la dosar mai multe documente, printre care traduceri ale certificatelor de moştenitor, procese-verbale care detaliază ce suprafeţe, imobile şi obiecte erau pe domeniu când Palatul Mogoşoaia a fost preluat de statul român în 1949.

Cei doi moştenitori susţin că domeniul de la Mogoşoaia, format din palat, dependinţe, o livadă şi zeci de hectare de teren arabil, a fost dobândit de Martha Bibescu de la soţul acesteia, prinţul George Valentin Bibescu, printr-un "Act de donaţiune", datat 24 martie 1925.

Palatul de la Mogoşoaia a fost construit, în 1702, de domnitorul Constantin Brâncoveanu, care este transformat în han, în 1714, după ce domnitorul şi cei patru fii ai săi sunt executaţi de turci.

Martha Bibescu intră în posesia Palatului Mogoşoaia la începutul secolului al XX-lea, după care renovează clădirile şi amenajează parcul domeniului şi grădinile.

Domeniul a fost naţionalizat în 1949, iar în 1952 încep noi lucrări de renovare şi reamenajare a domeniului, astăzi funcţionând ca muzeu.