Procedurile de alegere a noilor membri CSM ar putea fi suspendate

Curtea de Apel Bucureşti ar putea decide suspendarea procedurilor pentru alegerea noilor membri ai CSM, în urma unui proces intentat de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Forumul Judecătorilor din România.
Mircea Aron, preşedinte, Consiliul Superior al Magistraturii
Mircea Aron, preşedinte, Consiliul Superior al Magistraturii (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Procedurile de alegere a noilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii ar putea fi suspendate vineri de Curtea de Apel Bucureşti. Decizia urmează să fie luată într-un proces intentat de Uniunea Naţională a Judecătorilor CSM-ului, după ce instituţia a decis să organizeze alegeri doar pentru şase dintre cele 14 funcţii de membru ales, relatează digi24.ro.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Forumul Judecătorilor din România au chemat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii, în data de 26 aprilie 2016, pentru a anula hotărârea prin care s-a declanşat procedura de alegere pentru numai şase membri ai Consiliului, fiind omise posturile altor opt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit UNJR, hotărârea plenului CSM de declanşare a alegerilor doar pentru 6 dintre cele 14 posturi de membri încalcă legea şi Constituţia.

Plenul CSM, prin Hotărârea contestată, a adoptat soluţia inversă, vădit nelegală, stabilind data alegerilor doar pentru o parte din membrii aleşi şi făcând abstracţie de mandatul Consiliului a cărui şedinţă de constituire a avut loc în anul 2010”, susţin reprezentanţii UNJR.

UNJR mai contestă şi faptul că magistraţii veniţi după învestirea iniţială a Consiliului, în 2010, pe locuri eliberate prin demisie, au fost validaţi tot pentru mandate de şase ani, nu pentru restul de mandat al membrului pe care l-au înlocuit.

Conform Constituţiei, mandatul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de şase ani, iar toţi membrii actualului plen trebuie să îşi încheie mandatul la data de 6 ianuarie 2017, susţine UNJR.

Printr-o hotărâre a Senatului, însă, transpusă prin hotărârea plenului CSM 338/29.03.2016, s-au modificat hotărârile iniţiale prin care toţi membrii au fost validaţi până la data de 6 ianuarie 2017, astfel încât 8 dintre cei 14 membri magistraţi aleşi îşi vor continua mandatele şi după data respectivă.

La rândul său, CSM se disculpă, pe motiv că decizia a fost luată pe baza unei hotărâri a Senatului şi acuză că, dacă alegerile ar fi blocate, instituţia nu ar mai putea funcţiona. Amintim că prin hotărârea nr. 28 din 7 martie 2016, Senatul României a dispus modificarea hotărârilor iniţiale de validare, în sensul că fiecare membru al Consiliului Superior al Magistraturii a fost validat pe un mandat întreg de 6 ani, care va curge individual, independent de mandatele celorlalţi membri.

UNJR susţine însă că "pentru a-şi exercita rolul de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să beneficieze de dispoziţii exprese, cu rang constituţional, privind alegerea membrilor săi, astfel că interpretarea Constituţiei şi a legilor organice nu poate fi lăsată la latitudinea Senatului”, se arată în acţiunea depusă de judecători.

Consiliul Superior al Magistraturii este format din 19 membri. Trei dintre aceştia, respectiv procurorul general, ministrul Justiţiei şi preşedintele Înaltei Curţi fac parte de drept din CSM. Alţi doi membri sunt desemnaţi de Senat, ca reprezentanţi ai societăţii civile, iar restul de 14 sunt votaţi de colegii judecători şi procurori, pentru a reprezenta instanţele şi parchetele.