Primul Război Mondial, de la A la Z

Începând cu litera A, de la 'albastru orizont', până la Z, de la 'zepelin', AFP a realizat un abecedar al Primului Război Mondial, supranumit şi 'Marele Război'.

'Albastru orizont': Culoarea uniformei franceze, adoptată după bătălia de pe Marna, în septembrie 1914, pentru a pune capăt vizibilităţii dezastruoase a pantalonilor 'roşu-garanţă'. 'Feldgrau' ('gri de câmp') este culoarea uniformei germane. Britanicii au optat pentru 'brun-kaki'.

'Automutilare': Pentru a se sustrage plecării pe front, unii soldaţi îşi provocau răni. Aceste mutilări intenţionate, care s-au înmulţit la începutul războiului, erau pasibile de plutonul de execuţie, în cazul în care erau demonstrate.

'Dardanele': Strâmtoare ce controla accesul spre Constantinopole (astăzi Istanbul) şi spre Marea Neagră, blocată de Turcia la începutul războiului. Churchill a lansat, în februarie 1915, o expediţie navală, apoi una terestră franco-britanică, pentru a forţa trecerea, a stabili legătura cu Rusia şi a constrânge Imperiul Otoman la pace. Operaţiunea a fost un eşec ucigător, care a provocat 180.000 de morţi în rândul aliaţilor.

'Fraternizare': Cazurile de fraternizare spontană între liniile inamice (francezi-germani, dar şi britanici-germani) au fost cele mai frecvente în timpul Crăciunului din 1914, acestea presupunând schimburi de hrană, tutun sau alcool.

'Gripa spaniolă': Această pandemie mondială, mai letală decât războiul, a făcut în perioada 1917-1919 între 20 şi 40 de milioane de morţi, potrivit estimărilor istoricilor. Ea a decimat şi traumatizat populaţia europeană.

'Hecatombă': Primul conflict mondial a cauzat pierderi militare estimate la circa 10 milioane de morţi şi peste 20 de milioane de răniţi, aproape jumătate dintre cei 70 de milioane de soldaţi mobilizaţi. Mai multe conflicte europene regionale vor provoca alte câteva milioane de morţi în perioada 1919-1923.

'Identificare': Ansamblu de elemente purtate de soldat - în speţă două plăci de identitate riguros identice, purtate în jurul gâtului - pentru ca acesta să poată fi identificat în caz de rănire sau deces. În pofida acestui lucru, sute de mii de corpuri neînsufleţite vor rămâne neidentificate.

'Imperii': Cele mai mari cinci imperii mondiale - britanic, austro-ungar, german, rus şi otoman - s-au confruntat în timpul Marelui Război. Doar Imperiul Britanic a supravieţuit. Imperiul Rus a fost răsturnat prin Revoluţia Bolşevică din 1917, iar celelalte trei au fost dizolvate prin tratatele de după război.

'Iperită' (sau gaz muştar): Gaz de luptă numit astfel ca referinţă la Ypres (Belgia), unde a fost utilizat pentru prima dată de către germani, în iulie 1917. Tot aici germanii au mai recurs pentru prima dată, în aprilie 1915, la o armă chimică - clorul - pe un câmp de luptă.

'Jurnale de tranşee': Mici gazete de război apărute de la începutul 'războiului de poziţii'. Încurajate de ierarhia militară, acestea au reprezentat unele dintre puţinele locuri în care soldaţii se puteau exprima relativ liber.

'Kamerad': Atunci când se predau, soldaţii germani ridicau braţele şi strigau 'kamerad!', de unde vine şi expresia argotică din limba franceză 'faire camerade', care înseamnă 'să te predai benevol'.

'Logistică': Aprovizionarea cu alimente şi muniţii, timp de patru ani, a sute de kilometri de front a constituit una dintre marile provocări ale acestui război de tip nou. 'Calea Sacră', prin care mii de camioane au reuşit să revitalizeze în fiecare zi trupele franceze în timpul bătăliei de la Verdun, ilustrează importanţa vitală a logisticii.

'No man's land': Expresia, apărută la sfârşitul lui 1914, desemnează de atunci o întindere de teren supusă ravagiilor şi nelocuită, situată între două linii adverse.

'Obuz': Peste 1,3 miliarde de obuze au fost lansate în timpul Primului Război Mondial, ilustrând locul esenţial ocupat de artilerie în acest conflict. Bombardamentele au cauzat 70% dintre victimele militare şi au dus la apariţia unei noi patologii psihiatrice, denumită 'obusite' de către francezi şi 'shell-shock' de britanici, pentru a desemna o gamă largă de traumatisme, începând de la amnezie şi ajungând la demenţă.

'Poilu': Supranume atribuit soldaţilor francezi, care nu se puteau deloc rade în tranşee. Cuvântul desemna din secolul al XIX-lea, în argoul militar, un soldat răbdător şi curajos, ce asocia pilozitatea şi bravura. Este vorba de 'sammies' pentru americani, de 'tommies' pentru britanici, de 'diggers' pentru australieni şi neo-zeelandezi, de 'jass' sau 'piottes' pentru belgieni, de 'landser' sau 'feldgrau' pentru germani şi 'mehmetcik' pentru turci.

'Q.G.' (cartier general): loc îndepărtat de pe font, unde statele-majore decid soarta a milioane de oameni.

'Rebeliunile': Acestea izbucnesc în valuri în 1917, implicând între 30.000 şi 90.000 de soldaţi în Franţa, potrivit istoricilor. Revolte şi insubordonări au avut loc şi în alte armate (în cea rusă în 1917, în cele germană şi austro-ungară în 1918).

'Reparaţii': 'Reparaţiile de război' impuse de Germania prin Tratatul de la Versailles au fost fixate, în 1921, la 132 de miliarde de mărci de aur. Ele precipită prăbuşirea economică a Germaniei şi sunt anulate în 1932, după ce au otrăvit relaţiile europene post-război.

'SDN' (Societatea Naţiunilor): Creată prin Tratatul de la Versailles în 1919, aceasta constituie prima tentativă de a organiza securitatea colectivă a comunităţii internaţionale. Însă SUA, iniţiatoarele proiectului, refuză să participe, astfel că acest strămoş al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), cu sediul la Geneva, nu a reuşit să împiedice cel de-al Doilea Război Mondial.

'Tancul': 'Tancul de asalt' a apărut în timpul acestui conflict. A fost numit 'tank' de englezi, cei care l-au utilizat primii în timpul bătăliei de pe Somme, în septembrie 1916. Tancurile franceze Renault vor juca un rol decisiv în 1918, în timp ce Germania a neglijat această nouă armă, în care nu credea.

'Tranşeele': Războiul s-a împotmolit la sfârşitul lui 1914 şi combatanţii se 'îngroapă' sub pământ pentru a se proteja de bombardamente. Tranşeele, aceste şanţuri de circa doi metri adâncime, protejate de un parapet şi de sârmă ghimpată, au devenit simbolul Marelui Război.

'Uniunea sacră': Termen utilizat pentru prima dată la 4 august 1914 de către preşedintele francez Raymond Poincare, pentru a denumi sprijinul acordat războiului de către toate forţele politice. Această uniune s-a manifestat în toate ţările, în special în Germania, unde se vorbea despre 'burgfrieden' (pace civilă).

'Verdun': Respectiva bătălie (februarie-iunie 1916) este simbolul Marelui Război pentru francezi, care au rezistat unei ofensive majore din partea germanilor. Circa 770.000 de soldaţi francezi şi germani au fost ucişi sau răniţi în această bătălie. Memoria britanicilor sau germanilor este marcată mai degrabă de bătălia de pe Somme, din acelaşi an şi care s-a soldat cu 1,2 milioane de victime.

'Wilson' (Thomas Woodrow): Preşedintele american care a implicat, în 1917, SUA în Marele Război şi care a impus ca principiu dreptul popoarelor de a dispune de ele însele. Sub influenţa lui, Tratatul de la Versailles a creat menţionata SND.

'X': Soldat neidentificat, găsit mort pe câmpul de luptă. Astfel de soldaţi vor fi sute de mii în timpul Primului Război Mondial. Pentru a-i omagia, un 'soldat necunoscut' francez a fost înhumat sub Arcul de Triumf din Paris, în ianuarie 1921. Marea Britanie a avut o iniţiativă asemănătoare câteva săptămâni mai târziu, iar multe alte ţări vor înălţa ulterior propriile lor monumente dedicate 'soldatului necunoscut'.

'Zepelin': Denumite astfel de la numele constructorului lor, contele de Zeppelin, aceste mari dirijabile rigide şi greu de manevrat au fost utilizate de germani pentru a bombarda Bruxellesul, Parisul şi Londra. Însă ele au jucat un rol militar neglijabil, fiind înlocuite în aer de aviaţia ce abia se năştea şi care s-a dezvoltat rapid în timpul acestui război.