Primii evazionişti fiscali din Grecia sunt lucrătorii profesionişti (studiu)

Grecia este profund marcată de corupţie, dar un studiu arată că băncile, politicienii şi lucrătorii profesionişti sunt în mare parte de vină, notează cotidianul britanic The Guardian în ediţia de duminică.

Există un motiv bun pentru ca Grecia să rămână în zona euro: să combată corupţia. Chiar dacă Grecia şi premierul său Antonis Samaras ar putea depăşi pierderea imensă de mândrie şi obţine unele dintre beneficiile economice ale renunţării la moneda unică, ar rămâne cu o economie coruptă.

Unii economişti au tendinţa de a ignora această problemă atunci când evaluează argumentele pro şi contra apartenenţei la euro. Ei au ajuns la părerea colectivă că a părăsi zona euro este cea mai bună opţiune, dacă nu singura, pentru Atena. Argumentul central este că o drahmă independentă va fi imediat devalorizată, făcând exporturile greceşti mai competitive şi dintr-o lovitură pierzând multe, dacă nu toate, datoriile ţării.

Există, de asemenea, o dimensiune politică în centrul atenţiei în acest moment, în urma propunerii de uniune mai strânsă şi control de la Bruxelles iar în cazul Greciei, din partea FMI.

Economiştii ignoră însă provocările cu care se confruntă o naţiune în care foarte puţini îşi plătesc impozitele, în care locurile de muncă din sectorul public sunt asigurate prin legături de familie şi în care contractele de muncă, publice sau private, sunt rareori semnate fără să existe cineva aflat într-o poziţie de putere care să nu ceară mită.

Băncile greceşti sunt în centrul problemei, la fel ca în Italia şi Spania, unde bancherii perpetuează cele mai rele practici corupte, potrivit ziarului britanic.

Martin Sandbu, editorul departamentului de macroeconomie de la Financial Times, i-a mustrat recent pe sud-europeni pentru că nu profită de şansa de a adera la o uniune bancară europeană. El a susţinut că pierderea controlului asupra unui pilon esenţial al economiei în favoarea unei autorităţi superioare a UE merită efortul atunci când perspectiva este de a pune capăt relaţiei insidioase şi corupte dintre bancheri, politicieni şi clasele profesioniste, care s-a dovedit până acum imposibil de eliminat.

Ar putea părea conspirativ să susţii că corupţia se află în centrul problemelor Greciei, dar este unul dintre motivele principale pentru care Berlinul este de neclintit că Atena a avut tot ajutorul de care a avut nevoie, fără a exista însă dovezi că operează reduceri. Pentru politicienii germani, sacrosantele reduceri de subvenţii de la stat şi creşteri în veniturile fiscale sunt un indicator privind faptul că corupţia este abordată, deşi provizoriu.

Sprijinind viziunea că Grecia este imposibil de ajutat, doi economişti de la ''Booth school of business'' din cadrul Universităţii din Chicago şi un profesor grec de la ''Virginia Polytechnic Institute'' au publicat săptămâna trecută un studiu aprofundat privind comportamentul băncilor greceşti, al politicienilor şi lucrătorilor profesionişti. Raportul lor intitulat: ''Domeniile evaziunii fiscale: Dovezi de credit soft din Grecia'', care documentează economia ascunsă neimpozitată, pune dificultăţile actuale pe seama claselor profesioniste.

Ei au constatat că în 2009 a existat o evaziune fiscală de 28 de miliarde de euro numai din partea liber-profesioniştilor. În contextul în care PIB-ul din acel an a fost de 235 miliarde de euro iar baza totală de impozitare a fost de numai 98 de miliarde de euro, este clar că suma e semnificativă. La o rata de impozitare de 40%, s-a ridicat la aproape jumătate din deficitul bugetar al ţării în 2008, şi 31% în 2009.

Evazioniştii principali sunt profesionişti din medicină, inginerie, educaţie, contabilitate, servicii financiare şi drept. Printre activităţile independente documentate în raport se numără contabili, stomatologi, avocaţi, medici, meditatori şi consilieri financiari independenţi.

Autorii studiului, Adair Morse şi Margarita Tsoutsoura de la ''Booth school of business'' şi Nikolaos Artavanis de la ''Virginia Tech'', au beneficiat de un acces fără precedent la dosarele uneia dintre primele 10 bănci greceşti. Ei au constatat că atunci când profesioniştii contactau banca pentru un împrumut sau un credit ipotecar, declaraţiile lor fiscale arătau că datoriile lor depăşeau veniturile lor (plata datoriilor le consuma până la 82% din venituri). Pentru autoritatea fiscală, acest lucru a însemnat că venitul lor era prea mic pentru a se califica pentru impozitul pe venit.

În medie, au constatat că venitul real al liber-profesioniştilor era de 1,92 de ori mai mare decât venitul raportat. Clienţii trebuiau să demonstreze că datoriile lor, după ce se luau în calcul plăţile ipotecare, erau mai puţin de 30% din venitul lor.

Mai multe ţări au pierdut controlul asupra reglementării bancare în perioada crahului financiar, printre care şi Marea Britanie, Irlanda şi Spania. Dar este de remarcat faptul că cele două ţări care au luat până acum cele mai puţine măsuri privind relaţia dintre băncile corupte şi clienţii acestora - Grecia şi Spania - sunt şi cele care au cele mai mari probleme.

Spre deosebire de Irlanda, care a dezvăluit o multitudine de practici corupte, Spania continuă să ascundă amploarea creditelor neperformante ale sale, mai ales pentru dezvoltatorii imobiliari care sunt prieteni ai şefilor băncii, care au aprobat împrumuturile lor.

Pentru a sublinia scara globală a problemei, autorii subliniază că studiile Băncii Mondiale arată că 52% dintre corporaţiile din întreaga lume ascund o parte din venitul lor de autorităţile fiscale, în timp ce 36% dintre companiile europene fac acest lucru. Corupţia există peste tot în contextul în care companii şi persoane încearcă să-şi păstreze statutul, veniturile şi nivelul de trai.

Grecii au început să combată evaziunea fiscală. Numai în acest weekend, controale inopinate privind 11 persoane au constatat zeci de milioane de euro în proprietăţi nedeclarate şi active în New York, Londra si diverse paradisuri fiscale offshore. Controalele au fost efectuate de departamentul privind infracţiunile financiare din cadrul Ministerului elen de Finanţe, iar acesta spune că are în vizor multe alte grupuri.

Totuşi, încercările mai ample de combatere a evaziunii profesioniştilor au fost blocate anul trecut de Parlamentul grec. Parlamentarii au votat împotriva unui proiect de lege care autoriza un audit fiscal privind persoane care aveau venituri sub un prag minim. Proiectul a vizat 11 profesii, printre care veterinari, arhitecţi, ingineri, economişti, medici, avocaţi şi contabili.