Primăria Capitalei în pericol de a fi executată de Constantin Constanda

Primarul General Sorin Oprescu a dezvăluit joi, în cadrul şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti, că săptămâna trecută conturile Municipiului Bucureşti au fost blocate, ca urmare a unei cereri de poprire venite din partea omului de afaceri Costică Constanda, căruia Primăria îi datorează în jur de 165 de milioane de euro despăgubiri pentru Parcul Bordei.

Oprescu a declarat că situaţia a fost rezolvată (temporar), căci Primăria Capitalei (PMB) s-a adresat în regim de urgenţă instanţei şi a obţinut suspendarea popririi până în iunie, când se va judeca recursul ultimului proces pe care PMB îl are cu Constanda. În plus, a declarat Oprescu, consilierii primăriei se vor întâlni cu Constanda, pentru a încerca să soluţioneze amiabil problema.

De unde provine datoria PMB

Litigiul între primărie şi Constanda îşi are rădăcinile într-o "aventură" imobiliară începută în anul 2000, când "antreprenorul" Constanda a cumpărat de la familia Lincaru, dreptul litigios asupra a 3,3 ha de teren din Satul Francez. În anul 2003, Traian Băsescu, la vremea respectivă primar, dorind să păstreze Satul Francez neconstruit, i-a oferit lui Constanda, la schimb, 3,3 ha de teren în Parcul Bordei.

Constanda a vrut să construiască locuinţe în Bordei însă ONG-urile de mediu şi primăria s-au opus. Constanda s-a adresat instanţei şi, după cinci ani de procese, a câştigat. Judecătorii au obligat Consiliul General al Municipiului Bucureşti să-i aprobe lui Constanda construcţia de blocuri de 5 etaje în Parcul Bordei şi să-i plătească despăgubiri de 18 milioane de euro la care s-au adăugat şi penalităţi, însumând alte 12 milioane de euro, suma ajungând la aproape 30 de milioane de euro.

La începutul lui 2008, pentru a evita să-i plătească lui Constanda aceşti bani şi pentru a păstra Bordeiul neconstruit, Primarul Capitalei, Adriean Videanu a semnat un contract cu Constanda prin care antreprenorul renunţa la terenul din Parcul Bordei şi la despăgubirile pe care i le acordase instanţa, în schimbul unui teren în Satul Francez, plus promisiunea lui Videanu că va primi un PUZ prin care i se va permite să construiască pe terenul acordat. Între timp, Constanda vânduse în jur de 5000 de mp din suprafaţa pe care o deţinea în Bordei unor ucraineni, aşa că a mai primit de la Videanu doar 2,8 ha de teren în Satul Francez.

Ca să salveze cei 5.000 de metri pătraţi de teren din Parcul Bordei vânduţi de Constanda, Parlamentul României a dat o lege în 2008, prin care parcul Bordei a fost declarat de utilitate publică.

Constanda, scăpat de proprietatea inutilă din Bordei, a vrut să vândă în iulie 2008, unei companii greceşti, "Raptis Kavouras", 1,6 ha din terenul pe care-l deţinea în Satul Francez, contra sumei modice de 66 de milioane de euro. Afaceristul le-ar fi promis grecilor, care voiau să dezvolte un proiect imobiliar, că le obţine şi PUZ-ul, bazându-se pe promisiunea lui Videanu. Consiliului General al Municipiului Bucureşti a refuzat însă să aprobe PUZ-ul iar Constanda a pierdut contractul cu grecii şi banii aferenţi. În consecinţă, la începutul lui 2010, Constanda s-a adresat instanţei, cerând anularea contractul încheiat în 2008 cu Videanu şi a cerut 200 de milioane de euro despăgubiri de la Primăria Capitalei.

În iulie 2011, Tribunalul Bucureşti i-a dat câştig de cauza lui Constanda, dispunând ca Primăria Capitalei să-i plătească afaceristului în jur de 145 de milioane euro reprezentând contravaloarea terenului plus despăgubiri, la care se adăgau şi aproximativ 80 de milioane dobânzi. Municipalitatea a făcut recurs, pe care l-a pierdut, la începutul lui noiembrie 2013. Merită amintit că în decembrie 2010, Primăria i-a eliberat lui Constanda PUZ pentru construirea în Satul Francez a unui ansamblu de cinci blocuri înalte de câte 28 de metri fiecare, însă afaceristul a reclamat că el ceruse PUZ-ul cu doi ani în urmă, în 2008, nu în 2010, iar între timp legislaţia s-a schimbat, iar el nu avea dreptul să mai ceară PUZ şi nici primăria să-l aprobe.

Oprescu, ONG-urile şi oalele sparte de Videanu

ONG-urile s-au oferit în repetate rânduri să-l sprijine pe Oprescu în procesul intentat de Constanda primăriei, dar au fost refuzate. Poate dacă Oprescu ar fi acceptat sprijinul ONG-urilor, nu s-ar fi ajuns în situaţia ca afaceristul Constanda să fie în măsura să pună poprire pe conturile PMB.

Conform dlui Dan Trifu, preşedinte Eco-Civica, contractul semnat de Videanu cu Constanda ar fi fost uşor de demontat în instanţă. Videanu a promis ceva ce nu ţinea de competenţa sa, aprobarea PUZ-urilor fiind o atribuţiune a Consiliului General al Capitalei şi nu a Primarului General.

"Primarul, în numele Consiliului General al Municipiului Bucureşti nu poate încheia o promisiune de plan urbanistic. Aprobarea PUZ-ului este de competenţa CGMB şi nu a aparatului primarului. Asta spune legea şi noi (ONG-urile) asta am invocat de atâtea ori. Atâta timp cât consilierii locali consideră că nu este un plan care aduce beneficii localităţii, cetăţenilor, el poate să nu fie votat de Consiliul General. Consiliul General exact aşa a procedat, a considerat că nu aduce beneficii comunităţii, ba dimpotrivă creează o presiune extraordinară pe Parctul Herăstrău şi Şoseaua Nordului şi ca atare a decis să nu aprobe PUZ-ul lui Constanda.

Videanu s-a angajat prin contract fără ca PUZ-ul să fie aprobat de consilieri şi, mai mult decât atât, nu a consultat decât partea lui de consilieri care oricum făceau ce spunea el. Deci Videanu şi-a depăşit atribuţiile şi noi nu am înţeles de ce instanţa nu a constatat acest lucru încă de la primul termen. De fapt sentinţa poate fi atacată în continuare. Noi nu am înţeles de ce Videanu şi-a arogat din atribuţiile Consiliului General atâta timp cât ştia că aparatul executiv nu poate aproba un PUZ ci doar Consiliul General, nu trebuia să semneze acel contract. Contractul este de fapt nul de drept atâta timp cât el face referire la un plan urbanistic care este, aşa cum spun legea 350 şi legea 215, de competenţa Consiliului General", a explicat Dl Dan Trifu pentru Epoch Times.

Atât Eco-Civica cât şi Salvaţi Bucureştiul, asociaţia condusă de Nicuşor Dan speră totuşi să poată interveni la recurs, în favoarea PMB.