Preşedintele turc: energia nucleară ar trebui să fie pentru toată lumea sau interzisă

Preşedintele turc Tayyip Erdogan a declarat marţi că energia nucleară ar trebui să fie liberă pentru toate statele sau interzisă complet şi a avertizat că „inegalitatea” dintre statele care au energie nucleară şi cele care nu subminează echilibrele globale.

Turcia a semnat Tratatul de neproliferare nucleară în 1980 şi a semnat, de asemenea, Tratatul de interzicere a testelor nucleare din 1996, care interzice toate detonările nucleare în orice scop.

Erdogan a arătat în trecut că a dorit să aibă aceeaşi protecţie pentru Turcia ca şi Israelul, despre care analiştii străini spun că deţine un arsenal nuclear considerabil.

Israelul menţine o politică de ambiguitate în jurul dosarului armelor sale nucleare, refuzând să confirme sau să nege că deţină bomba nucleară.

„Ar trebui fie interzisă pentru toţi sau să fie admisă pentru toată lumea”, a declarat Erdogan pentru Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la întâlnirea anuală a liderilor.

După atacarea combinatelor petroliere saudite din 14 septembrie, administraţia americană s-a angajat în negocieri cu Arabia Saudită, care doreşte să achiziţioneze tehnologie nucleară, însă nu doreşte să adere la Standardul de Aur al non-proliferării - lucru care dă bătăi de cap administraţiei Trump.

Evoluţia este de natură să genereze tensiuni majore în Orientul Mijlociu - în special în Israel - precum şi o cursă a înarmărilor, dat fiind că Egiptul şi-a manifestat şi el intenţia de achiziţionare a tehnologiei nucleare.

În discursul său, Erdogan a cerut comunităţii internaţionale să contribuie la asigurarea păcii şi siguranţei în oraşul sirian Idlib, adăugând că instituirea unei „zone sigure” în nordul Siriei va salva milioane de vieţi.

Turcia, care găzduieşte 3,6 milioane de refugiaţi sirieni, controlează zone din nordul Siriei, unde susţine că s-au întors deja 350.000 de sirieni.

Turcia intenţionează să relocheze un milion de refugiaţi în nordul Siriei şi a avertizat că poate redeschide ruta migranţilor către Europa dacă nu primeşte sprijin financiar internaţional adecvat pentru plan.

Turcia menţine o relaţie tensionată cu Statele Unite şi din cauza sprijinului american acordat forţelor conduse de kurzi, care au luptat cu statul islamic din Siria. Turcia îi consideră pe luptătorii YPG kurzi organizaţie teroristă şi vrea să îi îndepărteze la peste 400 km de graniţă.

Kurzii locuiesc într-un teritoriu care face parte din trei state - Siria, Turcia şi Irak, zonă cu resurse considerabile de ţiţei.

Aliaţii NATO, Turcia şi Statele Unite, au iniţiat patrulele comune terestre şi aeriene de-a lungul unei părţi a benzii de frontieră, însă Ankara susţine că Washingtonul se mişcă prea încet pentru a stabili o zonă sigură suficient de mare pentru a împinge forţele kurde siriene de la graniţă.