Preşedintele rus a ales UE ca a doua destinaţie în străinătate

După vizita în Belarus, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, se va deplasa în Germania şi Franţa, doi grei ai Uniunii Europene, relatează joi ziarul financiar Vedomosti, citând surse bine informate din administraţia prezidenţială de la Kremlin. Presa rusă afirmase anterior că următoarea destinaţie după Belarus a preşedintelui rus după preluarea oficială a celei mai înalte funcţii în stat va fi China, unde în perioada 6-8 iunie a.c. se va desfăşura summitul Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, din care face parte şi Rusia.

Serviciul de presă al Kremlinului a confirmat oficial, în ajun, prima vizită în străinătate în Republica Belarus la 31 mai a preşedintelui Vladimir Putin, care la 7 mai a început un nou mandat prezidenţial, al treilea la număr, după o pauză de patru ani cât a fost premier.

Imediat după Belarus, potrivit Vedomosti, preşedintele rus va pleca în Europa, iar apoi se va întoarce acasă, la Sankt-Petersburg, pentru a participa la Forumul economic internaţional prevăzut pentru 3-4 iunie şi abia apoi se va deplasa în China.

Într-o convorbire telefonică la 9 mai, preşedintele Vladimir Putin i-a explicat liderului de la Casa Albă, Barack Obama, că nu va putea onora cu prezenţa sa summitul G8 din SUA (18-19 mai) pe motiv că ar fi ocupat cu formarea noului guvern, dar că îl va trimite în locul său pe premierul Dmitri Medvedev, cu care a făcut recent rocadă de funcţii.

După informaţiile apărute în presă cu privire la itinerariul internaţional al lui Putin, mulţi dintre observatori nu mai au dubii în privinţa politicii externe pe care o va promova în noul mandat Putin. 'Dacă ar fi să privim mai cu atenţie această hartă a vizitelor, atunci vom vedea că este vorba de harta strategiei de politică externă a Rusiei pe următorii şase ani cu o singură necunoscută - Washingtonul', a opinat directorul Centrului pentru studii postsovietice de pe lângă Universitatea de Stat din Moscova, Aleksei Vlasov, citat de Reuters.

La un summit informal desfăşurat recent la Kremlin, preşedintele Putin a primit felicitări din partea preşedinţilor Kazahstanului, Uzbekistanului şi altor state din CSI, pe care doreşte să le vadă incluse în Uniunea Euroasiatică, un proiect drag lui, ce aminteşte izbitor de URSS, obiect de nostalgie pentru mulţi alegători din spaţiul postsovietic.

În discursul rostit la inagurare, Putin a subliniat 'perspectiva istorică şi capacitatea Rusiei şi ale poporului rus' de a deveni 'lider şi centru de gravitaţie al întregii Eurasii', repetând această teză şi în alocuţiunea rostită ulterior în faţa parlamentarilor din Duma de Stat. 'Am vorbit deja şi vreau să subliniez încă o dată: cred că integrarea spaţiului postsovietic este prioritatea noastră nr.1', a proclamat Putin. De aceea, alegerea Belarusului ca primă destinaţie externă în calitate de şef al statului nu ar trebui să suprindă pe nimeni, conform expertului citat.

'Două centre sunt implicate aici, cel european, dar fără Kiev, şi cel central-asiatic, cu extindere spre China.Totul este foarte bine gândit - şi oile în siguranţă, şi lupul sătul. Niciunul dintre aliaţii apropiaţi nu s-a supărat în mod deosebit', a declarat Vlasov pentru Reuters, indicând că cel mai afectat a fost Obama. Moscova, în opinia sa, încă nu s-a decis cu privire la modul construirii unei relaţii cu SUA pe termen mediu şi lung şi a decis să demonstreze Washingtonului existenţa unei alternative. 'Mergem în Europa, mergem în Asia, în China. Adică, putem amâna întâlnirea cu Obama, pentru noi aceasta nu este o prioritate', a încercat să explice raţionamentul Kremlinului Vlasov, subliniind că prin vizita sa în Belarus Putin trimite un semnal Occidentului: Rusia pune accentul pe integrarea spaţiului postsovietic şi că pregăteşte un răspuns la scutul antirachetă.

În acest context, Iaroslav Romanciuk, de la Centrul Mizes din Minsk, consideră că preşedinţii Vladimir Putin şi Alexandr Lukaşenko vor anunţa amplasarea unor sisteme de rachete ruseşti la Brest sau altundeva în Belarus, în replică la scutul antirachetă al SUA în Europa.

Odată cu revenirea lui Putin la Kremlin, Moscova şi-a amplificat tonul belicos în dialogul cu NATO, comentează Reuters. La reuniunea cu reprezentanţi ai Alianţei Nord-Atlantice la Moscova, şeful Statului Major al armatei ruse, generalul Nikolai Makarov, a ameninţat cu atacuri preventive asupra instalaţiilor din cadrul sistemului antibalistic din Europa. Ulterior, generalul rus a declarat aceleiaşi agenţii de presă că Rusia 'va reacţiona în mod adecvat' la extinderea sistemului occidental antirachetă şi că este dispusă să recurgă la armele non-nucleare în acest sens.