Preşedintele Iohannis s-a întâlnit cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din New York

Preşedintele României, Klaus Iohannis şi delegaţia oficială condusă de acesta s-a întâlnit, sâmbătă seară, cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din SUA.

Iohannis a sosit la Sediul Misiunii Permanente a României la ONU, din New York unde a avut loc întrevederea, însoţit de soţia sa. Întâmpinat de ambasadorul României în SUA, George Maior, Iohannis le-a transmis românilor din SUA că îi admiră pentru reuşita lor de peste Ocean şi că se bazează pe ei pentru a face schimbările de care România are nevoie.

În alocuţiunea sa, preşedintele a atins subiecte precum întărirea statului de drept, lupta anticorupţie, educaţie, recunoaşterea diplomelor în străinătate şi votul prin corespondenţă, care, reamintim, la aproape un an de la alegerile din 2014, când românii din străinătate au stat la cozi uriaşe pentru a vota anti-Ponta, nu este încă legiferat.

Deşi în prima zi a sosirii sale pe teritoriul SUA, mai multe asociaţii ale românilor din SUA i-au adresat lui Iohannis o scrisoare prin care îi cer acestuia să condamne presiunile vicepremierului Oprea asupra presei, Iohannis nu atins acest subiect în discursul său.

Redăm discursul preşedintelui, publicat de Administraţia Prezidenţială.

„Domnilor ambasadori,
Stimaţi invitaţi,
Doamnelor şi domnilor,
Dragi români,

Încerc o emoţie şi o bucurie specială să mă aflu aici, la New York, alături de voi, de cei din diaspora românească. Spun că este o bucurie specială din două motive. Unul personal, pentru că mă simt legat de românii din afara graniţelor, cunosc şi apreciez eforturile şi contribuţia lor pentru România, pentru cei de acasă. Întâlnirea noastră de astăzi, la fel ca şi cele pe care le-am avut cu reprezentanţii comunităţilor româneşti din Europa, îmi arată încă o dată că, indiferent de distanţe, apartenenţa la o naţiune nu se pierde niciodată. În mod particular voi, cei de aici, din Statele Unite ale Americii, sunteţi şi departe şi aproape în acelaşi timp. Departe din raţiuni care nu ţin de niciunul dintre noi, aproape prin ataşamentul faţă de România şi prin valori.

Al doilea motiv de bucurie specială pentru mine ţine de semnificaţia contextului şi locului în care ne aflăm. În condiţiile în care Parteneriatul Strategic cu Statele Unite reprezintă una dintre coordonatele fundamentale ale politicii noastre externe, comunităţile româneşti din Statele Unite ale Americii sunt un liant între cele două state. Apreciez rolul pe care îl aveţi în relaţiile româno-americane şi îmi doresc să găsim o cale de a-l întări şi extinde. Acest parteneriat strategic nu este doar unul politic sau militar, el este deopotrivă şi economic, dar şi cultural.

Văd trei căi prin care voi înşivă puteţi fi parte şi susţine acest parteneriat între ţările noastre:
Prima, pe care o practicaţi deja - şi vă mulţumesc pentru felul în care o faceţi - este să continuaţi să fiţi purtătorii de cuvânt ai culturii şi tradiţiilor româneşti pe aceste meleaguri.
A doua este să adăugaţi rolului vostru de ambasadori informali ai României în America şi pe acela de emisari ai culturii americane în România.
Iar când spun „cultură americană” mă refer la „cultura domniei legii” – rule of law, cum se spune aici, la tradiţia americană a statului de drept, a corectitudinii şi a respectului legii în toate circumstanţele şi la toate nivelurile.
A treia cale este cea a parteneriatului economic. Voi, care îndrăgiţi meleagurile natale şi le cunoaşteţi potenţialul, sunteţi cei mai în măsură să-i îndemnaţi pe partenerii americani să descopere la rândul lor România, fie ca turişti, fie, de ce nu, ca investitori, ştiind că vor găsi în ţară oameni creativi şi performanţi, dar şi oportunităţi.

Doamnelor şi domnilor,

Săptămâna trecută am ţinut să readuc în atenţia publică o serie de teme prioritare, care răspund unor aşteptări generale, dar şi angajamentelor pe care le-am afirmat în mod constant. Mă refer la întărirea statului de drept şi continuarea luptei anticorupţie, la educaţie ca sursă de dezvoltare a societăţii şi la nevoia unei legislaţii stabile, coerente şi predictibile.

Statul de drept, educaţia şi o legislaţie mai simplă, coerentă şi predictibilă sunt trei direcţii majore asupra cărora îmi voi îndrepta toată atenţia în perioada următoare, dar şi pe termen lung. Insist asupra lor din convingerea că ele îi privesc şi afectează în egală măsură, chiar dacă din perspective diferite, şi pe românii din ţară, şi pe cei din străinătate.

Suntem aici într-un loc în care democraţia, statul de drept, separaţia şi echilibrul puterilor, libertatea, pluralismul şi domnia legii au devenit, cum spuneam, reflexe naturale într-o societate care îşi extrage forţa din aceste valori şi principii. Repet că, pentru mine, experienţa dumneavoastră, a celor care trăiţi de mai multă sau mai puţină vreme în Statele Unite, este în acest sens cât se poate de valoroasă.

Îmi doresc ca România să devină un exemplu de democraţie şi de funcţionare corectă a instituţiilor publice, de care să fiţi mândri. Cu cât vom întări mai mult instituţiile şi mecanismele democratice, cu atât va creşte prestigiul României în lume. Iar voi puteţi să fiţi o parte însemnată a acestei transformări.

Doamnelor şi domnilor,

Am lansat odată cu începerea noului an şcolar provocarea unei ample consultări pe tema educaţiei în România. La aceasta sunt chemaţi să participe şi românii din afara graniţelor, cu experienţa sau expertiza pe care au acumulat-o intrând în contact cu sistemele de educaţie din alte state. Comunitatea românească din Statele Unite are în rândurile sale personalităţi ale lumii academice şi culturale, dar şi mulţi tineri valoroşi, studenţi şi absolvenţi de mari universităţi, pe care îi încurajez să se implice în acest demers.

De cealaltă parte, atunci când vine vorba de ceea ce pot sau trebuie să facă autorităţile din ţară pentru românii din afară, facilitarea procesului de recunoaştere a diplomelor obţinute în străinătate şi de echivalare a studiilor nu ar trebui să mai întârzie. Într-o societate care apreciază şi respectă valoarea şi performanţa, acesta nu are voie să fie un impediment în calea întoarcerii în ţară a celor care au studiat în afara graniţelor.

În altă ordine de idei, dar tot în direcţia acţiunilor din ţară care îi privesc deopotrivă pe cei din afară, sunt preocupat de calitatea legilor din România şi de efectele lor. Ştiu că una dintre îngrijorările celor care doresc să investească în România, fie că vorbim de investitori străini, fie de români din afara graniţelor care vor să dezvolte afaceri în ţară, este lipsa de predictibilitate a legislaţiei, care creează neîncredere şi incertitudine. O economie competitivă, care nu stă nici sub presiunea corupţiei, nici a schimbării repetate a regulilor jocului, va deveni una mai atractivă şi mai deschisă. Am vorbit răspicat despre aceste lucruri de la tribuna Parlamentului, iar schimbarea acestei stări de fapt este unul din obiectivele mele pe termen lung.

Doamnelor şi domnilor,

Nu în ultimul rând, cred că statul român trebuie să aibă grijă de cetăţenii săi oriunde s-ar afla ei, oferindu-le sprijin diplomatic, asistenţă, servicii consulare de calitate.
În acelaşi timp, are datoria de a le asigura şi proteja drepturile şi libertăţile, de a fi în serviciul lor, de a-i sprijini în a-şi păstra identitatea, tradiţiile şi cultura, dar şi de a-i privi ca parteneri. Aşa cum am subliniat cu fiecare ocazie, toate acestea sunt, cred eu, condiţia şi expresia unei Românii puternice în Europa şi în lume.

În acest context, votul prin corespondenţă este un proiect la care ţin în mod special, nu din raţiuni politice, ci tocmai ca exemplu al unei relaţii corecte între stat şi cetăţean în garantarea unui drept fundamental, a dreptului la vot. Asigurarea cadrului legal şi a condiţiilor necesare pentru că în 2016 românii din străinătate să poată vota, pentru prima dată, prin corespondenţă va fi o dovadă de maturizare a clasei politice româneşti.

Transformările profunde într-o societate sau într-un sistem nu sunt uşoare. De fiecare dată, dorinţa şi nevoia de schimbare vor avea de înfruntat rezistenţa, inerţia, obişnuinţa cu vechile practici sau scepticismul. Şi tot de atâtea ori va trebui să ne reamintim ce este cu adevărat important şi ce fel de viitor vrem să avem.

Vă admir curajul, aţi răzbit şi v-aţi făcut un loc aici, departe de casă. Contez aşadar pe voi să fiţi partenerii tuturor românilor dornici de transformare, care cred că este posibilă şi în România o politică mai curată şi o economie mai performantă, pe măsura talentului şi potenţialului nostru.

Peste tot pe unde am întâlnit români în afara graniţelor i-am încurajat să fie solidari şi uniţi, pentru că asta îi face puternici şi respectaţi. Vă adresez şi dumneavoastră acelaşi îndemn şi vă mulţumesc pentru că ne reprezentaţi aici, în Statele Unite, şi pentru că purtaţi România în minte şi în suflet!

Vă mulţumesc!”