Preşedintele Dmitri Medvedev şi-a temperat substanţial „apetitul politic extern”

Ultimele trei luni s-au făcut remarcate printr-o reducere accentuată a activităţii politice externe a preşedintelui Rusiei, Dmitri Medvedev. De la începutul anului, Medvedev nu a mai ieşit din Rusia, iar în ţară a avut întrevederi în special cu lideri ai ţărilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI).
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev. (YEKATERINA SHTUKINA/AFP/Getty Images)
Epoch Times România
21.03.2012

Ultimele trei luni s-au făcut remarcate printr-o reducere accentuată a activităţii politice externe a preşedintelui Rusiei, Dmitri Medvedev. De la începutul anului, Medvedev nu a mai ieşit din Rusia, iar în ţară a avut întrevederi în special cu lideri ai ţărilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI).

Comparativ, în aceeaşi perioadă a anului trecut, pe lista de vizite externe ale lui Medvedev figurau asemenea ţări precum Italia, Vatican, Iordania, Palestina şi Elveţia (Davos), aminteşte cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. De asemenea, din ianuarie până în martie 2011 preşedintele rus a primit vizite ale unor înalţi oficiali din Israel, Belgia, Turcia, Spania, Afganistan, Azerbaidjan şi Kazahstan.

Potrivit analistului rus Nikolai Petrov, reducerea numărului de vizite externe poate fi explicată prin scăderea bruscă a interesului pentru persoana lui Medvedev din partea liderilor occidentali. Astăzi, Medvedev este concentrat strict pe soluţionarea problemelor de politică internă, legate de formarea viitorului său cabinet de miniştri. 'Înainte de alegerile prezidenţiale, Putin a anunţat schimbări în guvern şi toţi aşteaptă acest lucru', aminteşte analistul.

În opinia lui Petrov, lui Medvedev îi va fi greu să 'restabilească încrederea poporului'. Expertul atenţionează că Medvedev ar putea 'slăbi instituţia de premier din Rusia, după cum a slăbit-o şi pe cea de preşedinte al ţării'.

În ceea ce priveşte perspectivele politice externe ale vechiului-noului preşedinte Vladimir Putin, nici acestea nu le stârnesc analiştilor optimism. 'Putin are în relaţia cu Occidentul 'masca poliţistului rău' şi el nu va putea schimba respectiva imagine, deoarece acest lucru va fi considerat o slăbiciune. De aceea, retorica antioccidentală va fi continuată', prognozează Petrov.

La rândul său, directorul fondului 'Politica eficientă' Gleb Pavlovski a declarat pentru Nezavisimaia Gazeta că Dmitri Medvedev şi-a redus activitatea pe plan extern exclusiv din proprie iniţiativă. După toate aparenţele, acest lucru are legătură cu neîncrederea lui Medvedev în împuternicirile sale, care se remarcă la el începând din vara trecută.

Întrevederea pe care Medvedev a avut-o cu Silvio Berlusconi este catalogată de Pavlovski ca fiind 'absolut inutilă'. 'Ea putea să complice relaţiile cu noul guvern italian şi nu se referă la politica externă'. Această parte a activităţii lui Medvedev se află în cădere liberă, iar potrivit expertului, Medvedev 'poate împărţi răspunderea pentru acest lucru cu Putin şi Lavrov'.

Pavlovski are viziuni pesimiste în ceea ce priveşte perspectivele politicii externe ruse. Strategia defensivă va fi menţinută. Kremlinul şi Casa Albă nu dau semne că ar fi pregătite pentru formarea unei politici puternice şi independente, acest lucru fiind demonstrat, potrivit analistului, de ultimele evenimente din Siria, unde Rusia s-a situat pe poziţii perdante. 'Ar fi fost lipsit de raţiune ca Rusia să sprijine proiectul american de rezoluţie, însă şi mai iraţională a fost plasarea Moscovei de partea lui Bashar al-Assad', consideră Pavlovski.

Corespondentul în Rusia al publicaţiei olandeze Handelsblad, Michel Krielaars, a lăudat pentru Nezavisimaia Gazeta 'bunele maniere' ale lui Medvedev. 'Liderilor occidentali le-a fost plăcut să comunice cu el, nu cu Putin. Însă greutatea politică a lui Medvedev a fost întotdeauna destul de mică, iar din septembrie, când s-a aflat de rocadă, Medvedev a încetat cu totul să mai prezinte interes', afirmă Krielaars.

Potrivit jurnalistului olandez, la ora actuală europenii urmăresc ce se va întâmpla în Rusia în viitor. 'A devenit clar că (în Rusia) nu mai este stabilitate'. Michel Krielaars a adăugat că, în pofida acestui lucru, Occidentul nu-l consideră pe Vladimir Putin un dictator, ci mai degrabă un lider autoritar şi pragmatic, care crede cu sinceritate în sistemul construit de el şi în interesele de business în relaţia cu Occidentul.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor