Presa internaţională constată că raportul pe justiţie a spulberat şansele imediate pentru Schengen

Rapoartele Comisiei Europene referitoare la lupta împotriva corupţiei şi reforma justiţiei în României şi Bulgaria constată că progresele sunt insuficiente, ceea ce oferă argumente Olandei să-şi menţină împotrivirea faţă de aderarea celor două ţări la Schengen, remarcă presa internaţională.

Financial Times consideră că Bulgaria şi România au primit un nou avertisment în privinţa corupţiei. Raportul publicat miercuri de Comisia Europeană spune că cele două ţări trebuie să depună în continuare eforturi pentru a combate corupţia şi pentru a-şi reforma sistemul judiciar, ceea ce face puţin probabil ca vreuna dintre ţări să adere în viitorul apropiat la spaţiul Schengen.

Raportul Comisiei e departe de a da un verdict lipsit de echivoc, care să ajute la demontarea poziţiei intransigente a Olandei, scrie Financial Times.

26 dintre cei 27 de membri UE, plus Comisia Europeană, sprijină public în prezent aderarea României şi Bulgariei la Schengen, iar premierul olandez Mark Rutte este nevoit să se apere la summiturile europene în faţa iritării tot mai mari a aliaţilor celor două ţări, menţionează publicaţia financiară britanică.

Agenţia germană DPA spune că raportul Comisiei Europene oferă speranţe limitate celor două ţări de a intra la vară în spaţiul european de liberă circulaţie. Deşi cele două chestiuni nu au, oficial, legătură, Olanda a spus că se va opune aderării României şi Bulgariei până când Comisia Europeană va emite rapoarte pozitive în ceea ce priveşte statul de drept.

Miercuri, România a fost lăudată pentru accelerarea proceselor în cazurile de corupţie la nivel înalt şi pentru o serie de reforme legislative şi administrative. La 30 ianuarie, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani închisoare pentru corupţie, aminteşte DPA.

Şi în cazul Bulgariei au fost notate progrese. Totuşi, în ambele ţări sunt necesare în continuare eforturi, niciuna dintre ele neîndeplinind pe deplin standardele UE, după cum a avertizat purtătorul de cuvânt al CE Mark Gray, notează DPA.

Agenţia precizează că România şi Bulgaria au fost supuse acestei monitorizări fără precedent la intrarea lor în UE din cauza deficienţelor în reformarea justiţiei.

Deşi au îndeplinit criteriile tehnice pentru Schengen, Olanda a blocat anul trecut aderarea lor la spaţiul de liberă circulaţie, argumentând că, din cauza corupţiei, nu poate avea încredere că vor putea securiza graniţele externe ale UE.

Va trebui ca raportul Comisiei din iulie să aducă mai multe veşti bune, pentru ca Olanda să vadă "dacă e cazul" să-şi ridice veto-ul, notează DPA citând declaraţiile făcute miercuri de oficialii de la Haga după publicarea rapoartelor.

Oficialii UE au admonestat în particular Olanda pentru poziţia ei intransigentă, sugerând că este motivată de nevoia de a da curs condiţiilor puse de partidul antiimigraţie PVV, care oferă sprijin în Parlament coaliţiei guvernamentale olandeze, precizează DPA.

EUobserver titrează că România şi Bulgaria rămân în continuare în urmă cu reformele. Publicaţia scrie că apelul Comisiei de a fi depuse şi mai multe eforturi împotriva corupţiei şi crimei organizate a devenit deja un "refren familiar" de când cele două ţări s-au alăturat UE, în urmă cu aproape cinci ani. Deşi Bruxelles-ul notează că ambele ţări au făcut progrese "semnificative" pentru a-şi îmbunătăţi sistemele judiciare, rămân în continuare probleme mari.

Tribunalele din Bulgaria şi serviciile de urmărire penală s-au îmbunătăţit, dar justiţia încă trebuie să producă rezultate mai convingătoare în cazurile de corupţie şi crimă organizată. Şase magistraţi au fost achitaţi în şase cazuri de corupţie şi abuz de funcţie în 2011, iar 28 de magistraţi sunt implicaţi în prezent în 27 de urmăriri penale. Până acum, zece au fost condamnaţi, iar şase au primit sentinţe cu suspendare, notează EUobserver. Raportul consemnează, de asemenea, acuzaţiile de fraudă electorală, formulate de OSCE, la alegerile prezidenţiale şi locale din Bulgaria, din octombrie anul trecut.

În ceea ce priveşte România, trebuie să-şi îmbunătăţească transparenţa judiciară, să rezolve conflictele de interese şi să continue lupta împotriva corupţiei. 60% dintre sentinţele în procesele de corupţie la nivel înalt sunt cu suspendare, iar majoritatea deciziilor reţin pedepsele minime. În 2011 au fost date 158 de decizii judecătoreşti, faţă de 85 în 2010. Comisia a notat, de asemenea, decizia din noiembrie a României de a exclude orice politician investigat pentru fraudă din partidul din care face parte. Totuşi, Comisia a remarcat că şase membri ai Parlamentului, inculpaţi pentru corupţie, sunt încă în funcţie.

Deşi rapoartele şi conţinutul lor au devenit cu timpul o rutină, ele au o consecinţă politică importantă pentru speranţele României şi Bulgariei de a se alătura Schengen, scrie EUobserver. Cele două chestiuni nu sunt legate, dar Olanda a făcut această legătură pentru a pune presiune asupra Bucureştiului şi Sofiei în lupta lor anticorupţie. Ministrul olandez pentru afaceri europene a dat miercuri o interpretare temperată a rapoartelor, spunând că în ciuda progreselor făcute, mai este nevoie de eforturi, arată EUobserver.

Ecourile rapoartelor pe justiţie au ajuns şi peste Ocean, unde The New York Times scrie că UE critică ritmul reformei din Bulgaria şi România. În ciuda unor progrese în lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate, Bulgaria şi România au fost arătate cu degetul pentru o serie de eşecuri, ceea ce dă muniţie proaspătă celor care vor să blocheze aderarea celor două ţări la Schengen, scrie NYT.

Blocarea aderării României şi Bulgariei intervine într-un moment în care credibilitatea spaţiului Schengen, una dintre marile realizări ale integrării europene, este pusă sub semnul întrebării, notează publicaţia americană. Franţa şi Italia au avut neînţelegeri anul trecut din cauza fluxurilor de imigranţi din nordul Africii, în timp ce precedentul guvern danez a fost criticat de UE pentru instituirea unor controale suplimentare la graniţe.

Deşi consemnează unele progrese în România şi Bulgaria, raportul Comisiei Europene nu le dă celor două ţări cecul în alb dorit de olandezi, mai scrie New York Times. Publicaţia a mai remarcat că în primele lor reacţii, oficialii olandezi s-au ferit să spună dacă ar considera documentul pozitiv sau negativ, limitându-se să spună că aşteaptă "două rapoarte pozitive consecutive" pentru a-şi reconsidera veto-ul.