Presa franceză: Moţiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen este un act de răzbunare a lui George Simion, candidatul fără noroc

Moţiunea împotriva preşedintei Comisei Europene, Ursula von der Leyen este, de fapt, o vendetă a lui George Simon, marele perdant al alegerilor prezidenţiale din România, care doreşte să îşi regleze conturile cu executivul european, opinează publicaţia franceză LePoint.fr.

De altfel, moţiunea nu are nicio şansă, punctează francezii.

Redăm integral traducerea articolului din LePoint.fr

"Preşedinta Comisiei ar trebui să treacă fără probleme de această ameninţare (moţiunea) în urma unui vot din Parlament, joi. Dar această situaţie scoate la iveală slăbiciunile majorităţii sale PPE–S&D–Renew.

Europa politică adoră micile sale drame estivale. De data aceasta, o moţiune de cenzură împotriva Comisiei von der Leyen adaugă condiment sesiunii parlamentare din iulie, de la Strasbourg. Iniţiativa, condusă de eurodeputatul român Gheorghe Piperea, nu este susţinută de grupul ECR (Conservatori şi Reformişti Europeni), din care face parte.

Ar fi, mai degrabă, o răzbunare personală susţinută de George Simion, candidat fără noroc de la ultimele alegeri prezidenţiale din România, care doreşte să îşi regleze conturile cu executivul european. Fratelli d’Italia ai Giorgiei Meloni nu se vor alătura acestei moţiuni de cenzură, care totuşi a strâns numărul necesar de semnături (75, faţă de minimul necesar de 72) pentru ca să fie organizate o dezbatere – luni, 7 iulie, după-amiaza – şi un vot – joi, 10 iulie.

Liderii grupului ECR sunt, aşadar, provocaţi de unul de-al lor… Trupelor lui Meloni le este greu să discrediteze o Comisie în care se află comisarul lor şi vicepreşedintele Comisiei, Raffaele Fitto.

Scandalul SMS-urilor cu Pfizer

Obiecţiile la adresa Ursulei von der Leyen nu sunt lipsite de substanţă. Prima acuzaţie: cazul 'Pfizer Files'. Moţiunea o acuză pe von der Leyen pentru refuzul său obstinat de a face publice schimburile de mesaje cu Albert Bourla, CEO al Pfizer, în timpul negocierilor privind vaccinurile împotriva Covid-19.

Pe 14 mai, Tribunalul Uniunii Europene a anulat decizia Comisiei Europene de a refuza accesul la SMS-urile schimbate între Ursula von der Leyen şi Albert Bourla. Potrivit Comisiei, mesajele au fost şterse pentru că nu conţineau informaţii de substanţă – de genul: 'Ne auzim duminică, OK?'

Decizia Tribunalului este însă stânjenitoare pentru o Comisie care promovează transparenţa. Pe de altă parte, pe 20 ianuarie 2025, componenta penală a fost închisă de camera de instrucţie a Curţii de Apel din Liege, care a declarat inadmisibile miile de plângeri penale depuse împotriva Ursulei von der Leyen, Albert Bourla, Pfizer şi BioNTech.

Un alt punct delicat: Rearmarea Europei

Mai tehnic, dar la fel de problematic, este recurgerea la articolul 122 din tratat pentru a lansa programul militar „Rearm Europe” – 150 de miliarde de euro în împrumuturi pentru statele membre care solicită. Această dispoziţie, prevăzută pentru situaţii de urgenţă, a devenit, sub von der Leyen, un veritabil 'passe-partout' constituţional.

Parlamentul European se simte ocolit fără motiv legitim. Comisia juridică a Parlamentului a respins în unanimitate această interpretare extinsă în aprilie. Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, a avertizat Comisia că „dacă Consiliul adoptă acest regulament pe baza articolului 122 din Tratatul privind funcţionarea UE, Parlamentul va analiza actul în conformitate cu articolul 155 din regulamentul său”, un prim pas spre sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Ultima acuzaţie, mai controversată: ingerinţă electorală

O altă acuzaţie – mai controversată – este ingerinţa electorală printr-o aplicare abuzivă a Digital Services Act în România şi Germania. Acesta este adevăratul motiv din spatele moţiunii de cenzură iniţiate de deputatul român şi răzbunarea rece a lui George Simion, liderul partidului AUR (Alianţa pentru Unirea Românilor), care are trei reprezentanţi în Parlamentul European.

Glonţ pe lângă ureche?

Are vreo şansă această moţiune să reuşească? Răspunsul într-un cuvânt: nu. Aritmetica parlamentară este implacabilă. Pentru a reuşi este nevoie de două treimi din voturile exprimate şi majoritatea absolută a celor 720 de eurodeputaţi, adică 361 de voturi. O misiune aproape imposibilă, având în vedere poziţiile grupurilor politice. Cu alte cuvinte, ar fi nevoie de cel puţin 482 de deputaţi care să se alieze pentru a o demite pe von der Leyen joi, dacă toţi deputaţii sunt prezenţi.

Pentru Partidul Popular European (PPE), din care face parte von der Leyen, această moţiune este o glumă proastă. 'Dacă te uiţi la lista semnatarilor şi cercetezi cine sunt, nu mai e nevoie de comentarii.' Traducere: semnatarii sunt prieteni ai lui Putin şi un amestec eterogen de deputaţi eurofobi care ar fi semnat orice, atât timp cât era împotriva Europei, cu sau fără von der Leyen.

Social-democraţii sunt nemulţumiţi

Social-democraţii (S&D) nu vor susţine moţiunea de cenzură, dar sunt nemulţumiţi. Nemulţumiţi de tratamentul primit din partea PPE de la începutul mandatului, văd în această moţiune o ocazie de a-şi exprima nemulţumirea şi de a arăta că sunt indispensabili. Denunţă în mod constant jocul dublu al PPE, care cochetează cu extrema dreaptă, refuzând în acelaşi timp să se alăture stângii.

Pentru socialişti, a sosit momentul clarificărilor: este PPE angajat pe deplin în 'majoritatea von der Leyen' alături de S&D şi centriştii-liberali din Renew? Unii îşi imaginează că socialiştii îşi vor 'calibra' votul astfel încât Ursula von der Leyen să simtă presiunea, dar să nu fie totuşi răsturnată. Preşedinta grupului, Iratxe Garcia Perez, a indicat că deputaţii S&D vor decide miercuri dacă votează împotriva moţiunii de cenzură sau dacă se abţin.

Bardella va vota împotriva lui von der Leyen

Pentru Renew Europe şi Verzi, această moţiune de cenzură este o 'cascadorie de imagine a extremei drepte înainte de vacanţă'. Nu se vor alătura. 'Această moţiune vine din partea extremei drepte, iar poziţia noastră privind cordonul sanitar este foarte clară', afirmă purtătorul de cuvânt al Renew. 'Avem nevoie de o Comisie puternică şi de o preşedintă puternică, iar această iniţiativă vine clar din partea unor oameni care doresc doar să submineze şi destabilizeze Europa în general – nu doar pe preşedinta Comisiei.'

De fapt, doar Patrioţii pentru Europa, grupul lui Jordan Bardella (aliat cu Viktor Orban, Matteo Salvini, Geert Wilders), îşi exprimă susţinerea. Dar trebuie să mai găsească încă 350 de voturi – o misiune aproape imposibilă într-un Parlament dominat de grupurile centriste.

Votul de joi va fi nominal: fiecare deputat va trebui să-şi afişeze public votul. Nu există nicio posibilitate de a se ascunde în spatele anonimatului. Ursula von der Leyen va lua cuvântul luni după-amiaza – o ocazie de a reaminti că executivul său beneficiază de un 'mandat puternic' obţinut abia acum un an, pe 18 iulie 2024".