Praf în ochi - summitul de la Casa Albă este neclar asupra demersului către pace. Garanţiile de securitate la fel

Ucraina şi aliaţii săi europeni au fost încurajaţi de promisiunea lui Donald Trump de a oferi garanţii de securitate Kievului pentru a ajuta la încheierea războiului din Ucraina, dar se confrunta cu multe întrebări fără răspuns, inclusiv cât de dispusă va fi Rusia să coopereze, scrie Reuters.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat summitul extraordinar de luni de la Casa Albă cu Trump ca un „pas important” către încheierea celui mai sângeros conflict din Europa din ultimii 80 de ani şi către organizarea unei întâlniri trilaterale cu Vladimir Putin şi preşedintele SUA în următoarele săptămâni.

Flancat de liderii aliaţilor, inclusiv Germania, Franţa şi Marea Britanie, la summit, relaţia cordială dintre Zelenski şi Trump a contrastat puternic cu întâlnirea dezastruoasă de la Biroul Oval din februarie, punctează Reuters.

Dar, dincolo de aparenţe, calea către o pace durabilă rămâne profund incertă, iar Zelenski ar putea fi obligat să facă compromisuri dureroase pentru a pune capăt unui război care, potrivit analiştilor, a ucis sau rănit peste un milion de oameni.

În ciuda sentimentului temporar de uşurare din Kiev, luptele nu au încetat. Rusia a lansat 270 de drone şi 10 rachete într-un atac nocturn asupra Ucrainei, a declarat forţele aeriene ucrainene, cel mai mare atac din această lună. Ministerul Energiei a declarat că Rusia a vizat instalaţii energetice din regiunea centrală Poltava, unde se află singura rafinărie de petrol din Ucraina, provocând incendii mari.

„Vestea bună este că nu a avut loc nicio explozie (la Casa Albă). Trump nu a cerut capitularea Ucrainei şi nici nu a întrerupt sprijinul. Tonul discuţiilor a fost pozitiv, iar alianţa transatlantică continuă să existe”, a declarat pentru Reuters John Foreman, fost ataşat militar britanic la Kiev şi Moscova.

„Pe de altă parte, există o mare incertitudine cu privire la natura garanţiilor de securitate şi la intenţiile exacte ale Statelor Unite”.

Zelenski a declarat marţi că oficialii săi lucrează la conţinutul garanţiilor de securitate.

Rusia nu şi-a asumat niciun angajament explicit cu privire la o întâlnire între Putin şi Zelenski. Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat marţi că Moscova nu respinge niciun format de discuţii privind procesul de pace din Ucraina, dar că orice întâlnire a liderilor naţionali „trebuie pregătită cu cea mai mare atenţie”.

Preşedintele Putin a avertizat că Rusia nu va tolera prezenţa trupelor NATO pe teritoriul ucrainean. De asemenea, el nu a dat niciun semn că ar renunţa la revendicările teritoriale, inclusiv asupra teritoriilor care nu se află sub controlul militar al Rusiei, după summitul cu Trump de vineri trecută din Alaska.

Trump nu a specificat ce formă ar putea lua garanţiile de securitate ale SUA şi a renunţat să mai insiste ca Rusia să accepte un armistiţiu înainte de începerea negocierilor de pace.

Preşedintele SUA a spus, de asemenea, Ucrainei să renunţe la ideea de a recâştiga controlul asupra Crimeei, anexată de Rusia în 2014, sau de a adera la NATO.

„Este greu de imaginat că astăzi ar putea exista un acord acceptabil, care să respecte liniile roşii ale ucrainenilor şi ale Europei, precum şi liniile roşii ale ruşilor”, a declarat Matthias Matthijs, expert senior pentru Europa la Consiliul pentru Relaţii Externe.

Relaţiile Europei cu Trump sunt similare cu negocierile tensionate privind tarifele, a spus Matthijs: „După ce au evitat cele mai grave rezultate, au ajuns la un fel de acord. Este mai bine decât se temeau, dar este întotdeauna mai rău decât stătu quo-ul”.

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că Zelenski şi aliaţii săi „nu au reuşit să-l depăşească” pe Trump.

„Europa i-a mulţumit şi i-a făcut pe plac”, a scris Medvedev pe X.

Ultimele discuţii directe între Rusia şi Ucraina au avut loc în Turcia, în iulie, în timp ce Putin a refuzat invitaţia publică a lui Zelenski de a se întâlni faţă în faţa în mai.

„Preşedintele Trump i-a deschis acum uşa sălii de negocieri, iar Putin trebuie să intre”, a declarat ministrul german de externe, Johann Wadephul, pentru postul de radio Deutschlandfunk.

În caz contrar, a spus el, sancţiunile trebuie intensificate.

Cu privire la garanţiile de securitate care ar putea fi oferite Ucrainei: „Lucrăm intens pentru a preciza acest aspect”.

Aliaţii Ucrainei vor purta marţi discuţii în cadrul aşa-numitei „Coaliţii a celor dispuşi” pentru a discuta calea de urmat.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a participat şi la discuţiile de luni, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO nu este în discuţie, dar că se discută despre garanţii de securitate de tipul „articolului 5” pentru această ţară.

Articolul 5 din tratatul de fondare al NATO consacră principiul apărării colective, potrivit căruia un atac asupra oricăruia dintre cei 32 de membri este considerat un atac asupra tuturor.