Potrivit experţilor, China preia controlul asupra Mării Chinei de Sud, iar SUA nu face suficient pentru a o opri

O navă a Gărzii de coastă filipineze, faţă în faţă cu Garda de coastă chineză în Marea Chinei de Sud (Philippine Coast Guard)
Redacţia
12.09.2024

Tensiunile dintre Filipine şi China s-au intensificat în ultimele luni în jurul apelor disputate din Marea Chinei de Sud, potrivit Business Insider.

Dar, în ciuda comportamentului chinez din ce în ce mai agresiv, SUA nu a venit în ajutorul aliatului său.

„Părerea mea este că, de fapt, nu există nicio dorinţă din partea SUA de a fi implicată în vreo ciocnire cu China”, a declarat pentru BI Collin Koh, membru senior al Institutului de Apărare şi Studii Strategice de la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore.

În ultimele luni, China s-a angajat în operaţiuni tot mai agresive împotriva Filipinelor în jurul insulelor disputate Sabina, Escoda şi Second Thomas din Marea Chinei de Sud.

În iunie, gărzile de coastă chineze înarmate cu săbii şi cuţite au atacat nave filipineze în largul coastei insulei Second Thomas, provocând răniri iar un soldat şi-a pierdut un deget.

O lună mai târziu, cea mai mare navă a pazei sale de coastă a aruncat ancora în zona economică exclusivă a Filipinelor, în largul Escoda, ceea ce Filipine a considerat un act de „intimidare”.

Iar luna trecută, un purtător de cuvânt al gărzii de coastă filipineze, Jay Tarriela, a declarat că Beijing-ul a desfăşurat 40 de nave pentru a bloca livrarea de provizii către soldaţii staţionaţi în Sabina.

Conform tratatului său de apărare, SUA ar trebui să vină în ajutorul Filipinelor, cel mai vechi aliat al său din Asia, în cazul unui atac armat asupra forţelor sale.

Însă, până în prezent, SUA nu au reuşit să apere Filipine în apele disputate.

China a devenit din ce în ce mai agresivă în confruntările sale cu ţările vecine, lovind şi scufundând bărci de pescuit, ameninţând cu arme şi trăgând cu tunuri cu apă, în principal prin intermediul gărzii sale de coastă.

În conformitate cu Tratatul de apărare reciprocă, semnat în 1951, SUA trebuie să vină în ajutorul Filipinelor în cazul unui „atac armat”.

Cu toate acestea, potrivit lui Timothy Heath, cercetător principal în domeniul apărării la RAND Corporation, China evită cu grijă declanşarea unui răspuns militar al SUA prin „conceperea inteligentă” a operaţiunilor care afectează Filipine „mult sub” pragul unui atac armat.

China exploatează operaţiunile din „zona gri” prin desfăşurarea în cea mai mare parte a activelor „non-militare”, cum ar fi navele maritime de aplicare a legii, şi prin utilizarea tacticilor „non-letale”, a declarat el pentru BI.

„În plus, aceste incidente au loc în apele disputate”, a adăugat el.

Potrivit unui raport din 2023 al Congressional Research Service, SUA nu adoptă o poziţie privind suveranitatea asupra niciunuia dintre elementele geografice din Marea Chinei de Sud.

„Cu excepţia cazului în care China foloseşte forţa armată pentru a ataca forţele filipineze sau desfăşoară acţiuni agresive pe teritoriul filipinez, există limite în ceea ce priveşte tipul de forţă armată pe care SUA este dispusă să o folosească împotriva Chinei”, a adăugat Heath.

Până în prezent, pariul de securitate al Chinei pare să funcţioneze bine, a declarat Koh.

„China se simte confortabil cu un joc pe termen lung, atâta timp cât este capabilă să adune forţe maritime în zonă”, a spus el.

Este timpul pentru o resetare?

SUA îşi desfăşoară în mod obişnuit marina şi forţele aeriene pentru a efectua misiuni de supraveghere şi recunoaştere în apropierea apelor disputate.

Luna trecută, amiralul Samuel Paparo, şeful Comandamentului Indo-Pacific al SUA, a părut să sugereze că un sprijin limitat pentru Filipine ar putea fi pe drum.

În cadrul unei conferinţe, acesta a declarat că „escortarea unei nave către cealaltă este o opţiune rezonabilă în cadrul Tratatului nostru de apărare reciprocă”.

Între timp, Alexander Lopez, purtător de cuvânt al Consiliului Maritim Naţional filipinez, a făcut apel la o revizuire a tratatului, afirmând că acesta trebuie adaptat la noile provocări de securitate.

Din 1951, „peisajul strategic s-a schimbat foarte de mult”, a spus el.

Heath, de la RAND, a sugerat că aceasta este poate o încercare a Filipinelor de a reduce pragul pentru implicarea militară a SUA.

„Dar acest lucru ar putea creşte riscul unui conflict SUA-China, care nu este în interesul nimănui”, a spus el.

O altă problema este că tratatul de apărare nu defineşte ce constituie un „atac armat”, potrivit unei analize juridice a Comandamentului Indo-Pacific al SUA.

Potrivit lui Koh, aceasta este o „preocupare din ce în ce mai mare” pentru Filipine, deoarece îl lasă „deschis la foarte multe interpretări”.

Cu toate acestea, SUA este blocată de conflictele actuale din Ucraina şi Israel, precum şi de temerile privind escaladarea tensiunilor cu două luni înainte de alegerile prezidenţiale din SUA, a declarat Koh.

„Dacă va exista o ciocnire, aceasta va deveni o sursă pentru oricare dintre partide, democraţi şi republicani, care vor profita de ea pentru a încerca să câştige alegerile”, a declarat el pentru BI.

În acest context, „China a înţeles probabil aluzia că SUA nu sunt atât de angajate din cauza distragerilor în alte părţi”, a spus el.

El a adăugat: „Se pare că calculele chineze ar fi dat roade”.

Potrivit lui Koh, deoarece SUA nu pare dispusă să acţioneze acum, Filipine nu este sigură dacă va ajuta şi ar prefera să reducă tensiunile cu China.

Cu toate acestea, pe termen lung, acest lucru ar putea însemna că China preia efectiv zone de teritoriu pe care Filipine le revendică.

Koh a declarat că Beijingul ar putea ţine viitorul Filipinelor în cazul atolului Second Thomas „ostatic până în punctul în care, într-o zi, vor fi epuizaţi şi vor trebui să plece”.

„În cele din urmă”, a spus Koh, «scopul Chinei aici este de a demonstra Filipinezilor că domină escaladarea, dar, desigur, nu doar Filipinezilor, ci şi aliaţilor săi, precum SUA, că au un avantaj numeric copleşitor acolo şi că, dacă va fi război, vor exista costuri».

Pentru SUA, aceste costuri par a fi unele pe care în prezent nu doresc să le plătească.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor