Kremlinul schimbă strategia. Cere să nu fie falsificate „în mod grosolan” alegerile pentru Duma de Stat
Kremlinul a însărcinat regiunile să trateze cu atenţie legitimitatea viitoarelor alegeri pentru Duma de Stat şi să nu umfle rezultatele votului „în mod grosolan şi artificial”.
Această problemă a fost discutată în cadrul unei reuniuni conduse de prim-adjunctul şefului administraţiei prezidenţiale, Serghei Kirienko, au declarat pentru „Vedomosti” surse informate.
Potrivit acestora, principala directivă a Kremlinului se rezumă la faptul că ruşii nu trebuie să aibă îndoieli cu privire la rezultatele alegerilor.
În acest sens, regiunile trebuie să se orienteze după indicatorii votului din 2021. Atunci, la o prezenţă la vot de 51,72%, partidul de guvernământ Rusia Unită a obţinut 49,8% din voturile pe liste. Kremlinul a calificat un astfel de rezultat drept „perfect acceptabil” şi de această dată.
În acelaşi timp, însăşi campania electorală, conform planului Kremlinului, trebuie să aibă „un caracter terapeutic”. Potrivit The Moscow Times, aceasta înseamnă că regiunile trebuie să reducă nivelul de anxietate al ruşilor, a explicat sursa publicaţiei.
El a făcut o paralelă cu alegerile de după reforma pensiilor, când societatea era tensionată. De asemenea, administraţia prezidenţială a cerut regiunilor să ţină cont de particularităţile perioadei de război şi să asigure din timp securitatea împotriva „provocărilor Kievului”.
Anterior, conducerea partidului Rusia Unită decisese ca, înaintea alegerilor pentru Duma de Stat, să caute idei cu o agendă pozitivă în locul iniţiativelor restrictive, afirmau surse ale publicaţiei „Vedomosti”. Unul dintre interlocutorii ziarului remarca faptul că această abordare este menită să „câştige puncte printr-un conţinut cât de cât pozitiv”, deoarece ruşii „s-au săturat de interdicţii”.
Schimbarea de abordare a avut loc după ce ratingul partidului, potrivit datelor VTIOM, a coborât sub 28% şi a atins minimul din februarie 2022.
În acelaşi timp, sociologii au început anterior să înregistreze o creştere a anxietăţii în rândul categoriilor de populaţie care constituie electoratul de bază al partidului de guvernământ: persoanele în vârstă, femeile de peste 55 de ani, cetăţenii cu venituri reduse şi locuitorii oraşelor mici.
În special, anxietatea pe fondul creşterii preţurilor şi al blocării internetului a atins cel mai ridicat nivel din 2024, când Forţele Armate ale Ucrainei au invadat regiunea Kursk şi a avut loc atentatul terorist de la „Crocus City Hall”.
