Unul din cinci ruşi crede că sunt posibile proteste de masă în ţară din cauza scăderii nivelului de trai

Ponderea cetăţenilor ruşi care consideră că în ţară sunt posibile proteste de masă din cauza scăderii nivelului de trai a ajuns la 20%. Alţi 14% dintre respondenţi consideră că sunt posibile proteste politice. Acestea sunt rezultatele unui studiu realizat de Centrul Levada — ambele cifre fiind cele mai ridicate din iulie 2024.

Comparativ cu sondajul din noiembrie, numărul celor care cred în posibilitatea unor proteste economice a crescut cu 4 puncte procentuale (de la 16%), iar al celor care cred în proteste politice a crescut cu 3 puncte (de la 11%).

Disponibilitatea de a participa personal la proteste politice a crescut cu 1 punct procentual, ajungând la 12%. În acelaşi timp, ponderea potenţialilor participanţi la proteste economice, dimpotrivă, a scăzut cu 1 punct procentual, până la 16%. Sondajul a fost realizat în perioada 22–29 aprilie.

Un potenţial de protest mai ridicat a fost înregistrat doar în iulie 2024 (21% împotriva scăderii nivelului de trai, 15% pentru proteste cu sloganuri politice).

Prin comparaţie, în februarie 2022, 29% dintre ruşi considerau posibile protestele de masă, în timp ce 23% erau dispuşi să participe la proteste economice şi 18% la cele politice, scrie The Moscow Times.

Creşterea sentimentului protestatar are loc pe fondul scăderii ratingurilor de aprobare pentru guvern. Potrivit datelor VŢIOM, controlat de Kremlin, ratingul de aprobare al lui Vladimir Putin a scăzut la 65,6% în aprilie — cel mai redus nivel de la începutul războiului din Ucraina.

Sprijinul pentru Rusia Unită a coborât sub 28%, atingând de asemenea un nou minim din februarie 2022.

Într-un sondaj deschis al VŢIOM, în care respondenţii îşi identifică singuri persoanele în care au încredere, ratingul lui Putin a fost de doar 29,5% — din nou, cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei pe scară largă. După aceasta, FOM şi VŢIOM au încetat să mai publice ratingurile săptămânale de aprobare ale preşedintelui.

Experţii consideră că schimbarea de atitudine este explicată printr-o combinaţie de factori.

Gulnaz Sharafutdinova, directoarea Institutului pentru Rusia de la King's College London, notează închiderea aplicaţiilor de mesagerie şi a internetului, speranţele neîmplinite privind un acord cu SUA în problema Ucrainei şi oboseala generală provocată de război, care afectează tot mai mult economia şi nivelul de trai.

Sociologul şi fostul consilier al guvernului rus Konstantin Gaaze adaugă că autorităţile intervin tot mai mult în viaţa de zi cu zi (pene de curent, restricţii), în timp ce războiul pătrunde tot mai adânc în Rusia — drone, lovituri asupra rafinăriilor de petrol.

„Toate acestea se acumulează în timp”, explică el.