Ponta şi PSD uimesc Bruxelles-ul. Şi pe români. 0 proiecte eligibile din 200 depuse pentru finanţare prin EFSI
alte articole
Din peste 200 de proiecte depuse de guvernarea Ponta, nici măcar unul nu a fost eligibil pentru finanţare prin Planul European pentru Investiţii (EFSI). Dacă ar fi accesat aceste fonduri de zeci de miliarde de euro România ar fi putut să îşi adauge între 0,9% şi 4,75% la creşterea economică, scrie Adevărul.
Cum a fost posibil ca accesarea banilor accesibil prin EFSI să se rateze atât de spectaculos? Simplu, nu respectau criteriile de eligibilitate, în ciuda faptului că România a primit asistenţă tehnică de la Bruxelles!
Povestea unei ratări
Susţinut de Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi de Fondul European pentru Investiţii, EFIS - instrument creat de Junker pentru a retrezi în Europa apetitul pentru investiţii - a pus la bătaie 21 de miliarde de euro, peste 6 miliarde fiind destinaţi întreprinderilor mici şi mijlocii.
Banii erau numai buni de accesat de ţările membre UE, pentru a-şi relansa economiile şi în noiembrie 2014, în febra campaniei pentru preşedinţia ţării, Victor Ponta, la vremea respectivă premier şi prezidenţiabil PSD, anunţa, pentru a impresiona electoratul, că România va participa la planul Juncker cu peste 200 de proiecte pentru a obţine o felie din miliardele de euro puse la bătaie prin EFSI.
Zis şi făcut. Atâta doar că din cele peste 200 de proiecte depuse de guvernul Ponta, niciunul nu a fost eligibil pentru a primi finanţare prin EFSI, explică jurnalistul Vlad Epurescu în articolul publicat pe Adevărul.
Principalele motive au fost următoarele:
- Proporţia covârşitoare a acestor proiecte nu se făcea prin parteneriat public-privat (cerinţa expresă a UE, în scopul creării de noi locuri de muncă), ci erau proiecte publice guvernamentale;
- Prezentau riscuri privind co-finanţarea de la bugetul de sta;
- Procesul implementării era expus la apariţia unor întârzieri şi proiectul să fie livrat peste termenul limită;
- Livrarea proiectelor se făcea, în unele cazuri, după anul 2017;
- Perioada pentru a organiza licitaţii publice şi a desemna compania câştigătoare pentru executarea lucrărilor era mult prea mare;
- Lipsa experienţei în execuţia anumitor proiecte;
- Capacitate redusă de a administra acest tip de proiecte;
- Lipsa documentaţiei tehnico-economice.
Articolul integral poate fi citit aici
