Poliţiştii nemulţumiţi din Grecia

Agenţii de poliţie din Grecia protestează pentru reducerea salariilor lor cu 30% , ceea ce, spun ei, va duce la o creştere a corupţiei în rândurile lor. Un poliţist, care patrulează cu motocicleta străzile Atenei şase ore pe zi, primeşte un salariu de 700 de euro pe lună, din care 300 se duc pe chirie şi 200 pe facturile de gaz şi electricitate, notează joi ziarul El Periodico. 'Dar mai trebuie să şi mâncăm', se lamentează ei.

De când Uniunea Europeană a intervenit în economia greacă în 2010, salariul poliţiştilor ca şi restul funcţionarilor publici a fost redus cu 30%. După alegeri şi dacă noul guvern nu îndeplineşte condiţiile cerute de Bruxelles, salariile lor vor fi tăiate cu încă 10% sau 15%, iar academiile de poliţia vor fi nevoite să reducă drastic numărul cursanţilor.

'Salariul majorităţii poliţiştilor este de 680 euro. Dar fac multe ore suplimentare care nu se plătesc', spune Christos Fotopulos, preşedintele Federaţiei Panhelene a Poliţiei (Poasy), sindicatul celor aproximativ 50.000 de agenţi de poliţie. Una din chestiunile care preocupă sindicatul este faptul că va duce la 'o creştere a corupţiei' în rândul unei instituţii deja corupte. De multe ori poliţiştii sunt implicaţi în protecţia activităţilor organizaţiilor criminale, astfel încât nu se mai ştie unde se termină munca poliţiei şi unde începe crima organizată, potrivit unui raport din 2010 al Center for the Study of Democracy.

Liderul sindicatului spune că agenţii se află în cea rea situaţie posibilă: lipsiţi, pe de-o parte, de protecţia guvernului, care le-a tăiat din salarii şi din bugetele pentru operaţiuni, şi având, pe de altă parte, o imaginea profund deteriorată în rândul populaţiei, după reprimarea brutală a protestelor. 'Nu ar trebui folosită forţa poliţiei împotriva poporului pentru a ascunde incapacitatea guvernanţilor. Sistemul politic ar trebui să convingă populaţia aducând argumente nu folosind mijloace ale poliţiei pentru aceasta', deplânge Christos Fotopulos.

Poliţiştii greci trebuie să facă faţă nu numai escaladării tensiunii sociale, ci şi unei intensificări semnificative a criminalităţii într-o ţară care deţinea până de curând cei mai scăzuţi indici în acest domeniu din Europa. 'Nu suntem singurii care purtăm arme; acum toţi infractorii au puşti kalaşnikov. Iar vestele noastre antiglonţ reţin doar gloanţele de pistol, cele de kalaşnikov pătrund', adaugă el. La nici o sută de metri de comisariatul de poliţie a fost jefuit în iarnă un supermarket cu puşti kalaşnikov. Iar jafurile s-au înmulţit de atunci, deşi toată lumea se întreabă cum de se folosesc arme de acest calibru.

Sfârşitul războaielor balcanice a lăsat pe piaţă un mare număr de arme automate. 'Criminalitatea organizată este în creştere, iar dacă sunt trimişi atâţia poliţişti pentru a face faţă protestelor, de unde să mai existe pentru a combate crima organizată', se întreabă Fotopulos. În jurul lui, colegii se întreabă cu cine vor vota la alegerile din 17 iunie. Ei ar opta pentru Dimar, un mic partid de centru-stânga moderat împotriva reducerilor impuse de Bruxelles. Sunt tot mai puţini cei care optează pentru conservatorii din Noua Democraţie sau social-democraţii din Pasok, după ce sprijinul lor necondiţionat faţă de politica Bruxelles-ului i-a făcut să-şi piardă complet credibilitatea.

Unii poliţişti înclină mai mult spre stânga, precum Fotopulos, care a participat alături de eroul rezistenţei Manolis Glezos - candidat al stângii radicale Syriza - la manifestaţia din 12 februarie care a culminat cu Atena în flăcări şi când el însuşi a fost intoxicat cu gaze lacrimogene de colegii lui de la unităţile speciale. Alţii, însă preferă extrema dreaptă. Este ceea ce arată un studiu realizat de ziarul To Vima, care a luat în calcul rezultatele secţiilor, unde au votat jumătate din cei 5.000 de poliţişti aflaţi la datorie în acea zi, şi care au ales partidul Chryssi Avgi (Zori de Aur).