Cozile de la farmacii arată preţul pe care grecii îl plătesc pentru criza creditelor

La farmaciile din Atena erau miercuri cozi lungi care se întindeau afară pentru a obţine medicamente pentru rudele grav bolnave. Lipsa citostaticelor şi a altor medicamente scumpe a crescut după ce companiile farmaceutice au tăiat creditele pentru cel mai mare fond de asigurări de stat din Grecia, EOPYY, care furnizează medicamente subvenţionate pentru grecii obişnuiţi, scrie în ediţia sa de joi cotidianul britanic The Independent.

Problema aminteşte de o altă provocare cu care se confruntă grecii, care trebuie să se prezinte din nou la urne în această lună, după ce alegerile din mai n-au dus la formarea unui guvern. Negocierile dintre partidele plasate pe primele locuri s-au întrerupt după ce extrema-stângă a cerut renegocierea planului de austeritate pentru Grecia, ceea ce au respins partenerii europeni ai Atenei, îndeosebi Germania. Agenţia de notaţie Standard & Poor's a afirmat în această săptămână că există riscul de unu la trei ca Grecia să părăsească zona euro în lunile ce vor urma după alegerile din 17 iunie.

Miercuri, canalul particular de televiziune SKAI TV difuza imagini cu scene de isterie în timp ce grecii stăteau la una din cele cinci farmacii ale EOPYY. Din farmacie se auzeau strigătele unui pacient, în timp ce un bărbat afirma că aşteaptă de ore întregi pentru a obţine medicamentele pentru mama sa care suferă de cancer.

Costul mediu al unei reţete pentru un pacient bolnav de cancer este de 2.000 de euro, dar membrii casei de asigurări EOPYY au obţinut medicamentele cu un discount semnificativ. Cozile formate de dimineaţă au dispărut până la amiază. ''Am reuşit să obţin medicamentele pentru o rudă cu o zi mai înainte. Dar, cu această situaţie, mă tem că nu vom mai avea acest noroc data viitoare'', declara o femeie.

Agitaţia de dimineaţă s-a datorat, potrivit unui funcţionar, dezinformării. ''Mii de persoane au crezut că vom oferi toate tipurile de medicamente, dar noi am avut dispoziţie să le dăm numai pe cele care sunt cele mai scumpe'', a afirmat funcţionarul.

Angajaţi ai farmaciei EOPYY de la Spitalul de oncologie Georgios Gennimatas au declarat pentru The Independent că au oferit aproape 1.000 de medicamente unui număr de circa 300 de pacienţi. Cu toate acestea, lipsesc unele citostatice, deoarece n-au fost încă furnizate de o companie farmaceutică. ''Un pacient a început să strige şi să ne insulte pentru că n-avem un medicament'', a declarat un angajat, care a refuzat să-şi dea numele, adăugând: ''Oamenii sunt foarte preocupaţi să-şi obţină medicamentele şi-şi exprimă sentimente în diferite moduri. Nu-i putem acuza''.

Kalliopi Metaxa, o doctoriţă pensionară ce întreprinde activităţi de voluntariat la societatea pe probleme de cancer KEFI, a declarat că membrii instituţiei sunt disperaţi. ''Este un haos. S-a găsit o soluţie temporară pentru a-i ajuta pe cei grav bolnavi. Dar ce se va întâmpla dacă guvernul nu va avea din nou bani?'', a declarat ea.

Dna Metaxa a povestit că, pe vremea când lucra ca medic în sistemul public, nu s-a confruntat niciodată cu o astfel de situaţie de criză în sănătate, cu toate că Grecia era cunoscută ca având întârzieri în ce priveşte plata către furnizorii de servicii din domeniul sănătăţii.

Nu sunt numai companiile farmaceutice care datorează bani. EOPYY este şi el dator către farmacişti. Guvernul a promis să achite ultima tranşă în mod excepţional din acest an de 270 milioane de euro către farmacişti după ce-au tăiat creditul pentru EOPYY, determinându-i pe membrii săi să-şi achite medicamentele care în mod normal sunt subvenţionate de către casă.

Premierul Panayotis Pikrammenos declara săptămâna aceasta că guvernul său interimar nu va putea să înceapă plata arieratelor de 6,5 miliarde de euro către farmacii până când Grecia nu va primi următoarea tranşă de împrumut de la creditorii săi.

Analiştii prezic o cursă strânsă la alegerile din 17 iunie dintre Noua Democraţie (ND, conservatoare), favorabilă planului se salvare, şi partidul stângii radicale Syriza, care a promis că va rupe acordul privind planul de salvare, punând în chestiune aderarea ţării la euro. În timp ce opinia publică se opune din ce în ce mai mult reducerilor bugetare drastice, majoritatea grecilor doresc însă rămânerea ţării în euro, potrivit sondajelor.