Poliţia franceză foloseşte gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor “vestele galbene” violenţi

Protest al vestelor galbene în Paris, 16 februarie 2019 (Eric Feferberg/AFP/Getty Images)
Andrei Popescu
17.02.2019

Poliţia franceză a utilizat, sâmbătă, gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanţii care au aruncat cu diverse obiecte şi au incendiat ghene de gunoi în Paris, Lyon şi Bordeaux, după ce al 14-lea protest consecutiv al “vestelor galbene” a devenit violent în după amiaza zilei de sâmbătă, potrivit Reuters.

În Rouen, în nordul ţării, patru persoane au fost rănite după ce şoferul unui automobil a încercat să îşi croiască drum printr-o mulţime de manifestanţi, au precizat autorităţile.

Manifestanţii au protestat paşnic la Arcul de Triumf din Paris, un punct fierbinte ale ciocnirilor cu poliţia în primele proteste, înainte să mărşăluiască spre Turnul Eiffel.

Ulterior, în după amiaza zilei, poliţia şi unii manifestanţi care purtau glugi s-au ciocnit în Esplande des Invalides în centrul Parisului, unde marşul trebuia să fie deja încheiat. O parte dintre manifestanţii violenţi au fost forţaţi să intre pe străzi învecinate, unde au fost rapoarte unele încăierări.

În Bordeaux şi Lyon, poliţia a folosit de asemenea gaze lacrimogene şi a luat măsuri pentru a dispersa manifestanţi care aruncau cu diverse proiectile, după ce au incendiat ghene de gunoi şi au distrus unele proprietăţi.

Manifestanţii au încercat să blocheze un depozit operat de gigantul în comerţ online Amazon şi au aruncat pietre asupra poliţiştilor în Toulouse, sudul ţării, conform BFM Television.

Au existat unele dispute interne între liderii mişcării de protest a “vestelor galbene”, deşi unii şi-au exprimat intenţia ca protestele săptămânale să fie extinse până duminică.

Protestele au izbucnit în 17 noiembrie 2018 ca răspuns la proiectul lui Macron de a creşte taxa pe carburanţi şi costurile la combustibil, însă acestea s-au transformat în scurt timp într-o manifestare mai amplă a nemulţumirii cetăţenilor faţă de politicile economice liberale ale lui Macron şi a distanţării de populaţie. De altfel, Macron a fost numit preşedintele celor bogaţi.

Mişcarea a devenit o platformă extinsă împotriva establishmentului, existând intenţia de a participa chiar la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European.

Numărul manifestanţilor a scăzut de la peste 300.000 în noiembrie 2018 la peste 51.000 săptămâna trecută, potrivit estimărilor guvernamentale.

Ministerul francez de Interne a susţinut că aproximativ 41.500 de manifestanţi au participat sâmbătă la protestele din ţară, comparativ cu 51.400 săptămâna trecută. De asemenea, în Paris au participat ieri aproximativ 4.000 de manifestanţi, comparativ cu 5.000 săptămâna trecută.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor