Optimismul: virtutea care alungă depresia şi sporeşte longevitatea

Literatura chineză antică povesteşte despre un bătrân pe nume Sai Weng, care avea un cal şi cu ajutorul lui îşi asigura traiul. Într-o zi, calul său a fugit, iar vecinii au venit să-şi exprime compasiunea, spunând: „Ce păcat!” Sai Weng a remarcat calm: „Probabil.”

La scurt timp, calul s-a întors, aducând cu el un grup de cai sălbatici. Vecinii l-au felicitat pentru norocul său. Sai Weng a răspuns: „Probabil.”

Fiul lui Sai Weng a încercat să călărească unul dintre caii sălbatici, dar a căzut şi şi-a rupt piciorul. Din nou, vecinii s-au adunat în jurul lui şi au spus: „Ei bine, ce păcat.” Sai Weng a răspuns: „Probabil.”

Nu după mult timp a izbucnit un război, iar toţi tinerii din sat au fost înrolaţi pentru a mege la luptă. Din cauza rănii sale, fiul lui Sai Weng a fost scutit de serviciul militar, fiind astfel ferit de pericolele războiului.

Această poveste, care datează din secolul al II-lea î.Hr., a inspirat celebra zicală chineză „Sai Weng îşi pierde calul; cum s-ar putea şti că nu este o binecuvântare?”

O paralelă mai cunoscută ar putea fi „nu tot ce pare negru este negru” sau „fiecare val are şi reflux”. Capacitatea de a vedea potenţialul pozitiv dincolo de provocările momentului întruchipează esenţa optimismului, o virtute care alimentează o mentalitate orientată spre dezvoltare şi aduce beneficii incredibile pentru sănătate.

Beneficiile optimismului

Carsten Wrosch, profesor de psihologie la Universitatea Concordia şi cercetător în domeniul personalităţii, a declarat pentru The Epoch Times că optimismul nu este doar o trăsătură, ci o abordare a vieţii.

„Practic, este vorba despre faptul că te aştepţi ca viaţa ta să fie bună sau rea în viitor”, a afirmat el.

Persoanele optimiste sunt în mod semnificativ mai puţin predispuse să dezvolte simptome depresive, chiar şi printre pacienţii care suferă de boli cronice. Acest efect protector se extinde la toate grupele de vârstă — de la tineri la adulţii în vârstă.

De exemplu, studiul Zutphen privind persoanele în vârstă a urmărit peste 800 de bărbaţi timp de 15 ani, analizând modul în care stilul de viaţă, dieta şi alţi factori influenţează bolile şi mortalitatea. În mod remarcabil, studiul a constatat că un nivel ridicat de optimism, comparativ cu unul scăzut, era asociat cu un risc cu 77% mai mic de simptome depresive.

Studii mai recente au avut concluzii similare. O meta-analiză din 2024 a 18 studii a constatat că participarea la antrenamentul de optimism, inclusiv mindfulness (conştientizare) şi ţinerea unui jurnal al recunoştinţei, a redus simptomele depresiei cu aproximativ o treime. Din punct de vedere psihologic, persoanele optimiste au mai puţine reacţii adverse extreme la factorii de stres şi, astfel, se recuperează mai rapid din depresie.

Ca atare, optimismul poate diminua sentimentele de disperare şi de sinucidere.

Optimismul produce un alt rezultat foarte dorit: longevitatea. În comparaţie cu pesimiştii, pacienţii cu cancer optimişti au o probabilitate de peste patru ori mai mare de a supravieţui un an după diagnosticare.

De fapt, acest lucru are sens; cei care se aşteaptă la lucruri bune în viaţă au mai multe motive să trăiască. Într-un articol de referinţă publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), care a analizat peste 70.000 de persoane, cercetătorii au descoperit că, în comparaţie cu persoanele cele mai puţin optimiste, cele mai optimiste au trăit cu până la 15% mai mult, iar şansele lor de a atinge o „longevitate excepţională” – trăind până la 85 de ani sau mai mult – au crescut cu până la 70%.

Cu alte cuvinte, optimismul prelungeşte viaţa unei persoane aproape la fel de mult ca şi în cazul celor care nu au atac de cord sau diabet, potrivit cercetătorilor.

Cum să cultivaţi optimismul care vindecă

Ce stimulează aceste schimbări profunde observate la oamenii optimişti? Ipoteza principală este că optimiştii fac faţă provocărilor în mod diferit.

Wrosch, care a publicat numeroase lucrări despre optimism, a afirmat că optimiştii sunt mai predispuşi să înfrunte direct factorii de stres, să investească timp şi energie în depăşirea provocărilor şi să caute activ soluţii la probleme. Ei reinterpretează provocările ca oportunităţi – trăind activ, nu pasiv.

Suzanne Segerstrom, profesoară şi directoare a Centrului de Cercetare pentru Îmbătrânire Sănătoasă de la Universitatea de Stat din Oregon, a declarat pentru The Epoch Times că „oamenii care sunt mai optimişti se aşteaptă de obicei la rezultate mai bune, având în vedere realitatea situaţiei”.

Acest stil proactiv de a face faţă situaţiilor atenuează efectele stresului, promovează sănătatea mentală pe termen lung şi favorizează o gândire orientată spre evoluţie.

„Mentalitatea joacă un rol principal în procesul de vindecare” - Grace Zhang, specialistă în acupunctură

Pe de altă parte, pesimiştii folosesc o strategie de evitare, ceea ce înseamnă evitarea sau negarea factorului de stres — şi, în unele cazuri, recurgerea la medicamente sau distrageri pentru a face faţă factorilor de stres.

Din fericire, optimismul este o abilitate care poate fi exersată. Cercetările prezintă mai multe metode bazate pe dovezi pentru cultivarea optimismului. Strategiile generale includ reorientarea activă a gândurilor negative, revizuirea realizărilor personale din trecut pentru a insufla aşteptări pozitive pentru viitor şi a te înconjura cu colegi care oferă sprijin.

Intervenţiile mai structurate includ practicarea „exerciţiului celui mai bun sine posibil”, în timpul căruia îţi imaginezi un scenariu în care îţi atingi toate obiectivele de viaţă în diverse domenii, precum familia, munca şi sănătatea. Cu cât îţi imaginezi mai mult o realitate pentru care merită să depui efort, cu atât o aştepţi cu mai multă nerăbdare — şi asta înseamnă optimism. Conform unei ample meta-analize din 2019, acest exerciţiu sporeşte semnificativ optimismul şi diminuează simptomele depresive.

În plus, poţi cultiva optimismul scriind scrisori de recunoştinţă sau liste scurte cu lucrurile pentru care te simţi recunoscător. Poţi practica, de asemenea, „exerciţiul celor trei lucruri bune”, în timpul căruia reflectezi şi notezi trei lucruri pozitive care s-au întâmplat în timpul zilei şi de ce s-au întâmplat. Luate împreună, aceste practici cultivă obiceiul de a te concentra pe aspectele pozitive din prezent şi de a dezvolta aceleaşi aşteptări pozitive pentru viitor.

În paralel, mindfulness-ul şi meditaţia încurajează conştientizarea centrată pe prezent, ceea ce reduce tiparele de gândire negativă obsesivă şi favorizează indirect optimismul.

Fii mai puţin pesimist

Este mai bine să gândeşti mai pozitiv sau pur şi simplu să ai mai puţine gânduri negative? Cu alte cuvinte, ar trebui să ne concentrăm pe a fi mai optimişti sau mai puţin pesimişti?

O meta-analiză de referinţă din 2021 a dezvăluit un răspuns surprinzător: pesimismul joacă un rol mult mai important decât optimismul în prezicerea rezultatelor de sănătate, şi nu doar cu o marjă mică. Wrosch a explicat că analiza a arătat că pesimismul era de aproximativ trei ori mai predictiv pentru consecinţele asupra sănătăţii. De exemplu, pesimismul redus este legat de un nivel mai scăzut de inflamaţie, o sănătate cardiovasculară mai bună şi chiar rate de succes mai mari în tratamentele de fertilitate, comparativ cu optimismul sporit.

Wrosch a subliniat că pesimismul şi optimismul nu ar trebui privite ca două faţete ale aceleiaşi trăsături, ci ca două trăsături de personalitate distincte.

Optimismul este ca şi cum ai apăsa pedala de acceleraţie, impulsionându-te să mergi înainte. Pesimismul este ca şi cum ai avea frâna de mână trasă. Chiar dacă apeşi acceleraţia, frâna te trage înapoi, provocând pagube cu timul şi îngreunând chiar şi mişcările de bază.

A renunţa la pesimism este ca şi cum ai elibera frâna aceea. Data viitoare când te surprinzi că te afunzi în scenarii de coşmar, aminteşte-ţi: nu trebuie să te forţezi să ai gânduri fericite; simpla renunţare la cele negative ar putea fi un mare pas înainte.

„Optimismul este o spirală ascendentă”, a precizat Segerstrom.

Persoanele de succes sunt de obicei mai optimiste, ceea ce tinde să le deschidă uşa către resurse sociale şi financiare mai mari — toate acestea consolidând un ciclu pozitiv.

Grace Zhang, specialistă în acupunctură, cu o licenţă în ştiinţe medicale din China, a declarat pentru The Epoch Times că „mentalitatea joacă un rol principal în procesul de vindecare”.

Ea a spus că, din perspectiva medicinei tradiţionale chineze, menţinerea gândurilor optimiste ajută energia să curgă mai liber şi promovează sănătatea generală. În schimb, emoţiile pesimiste provoacă un dezechilibru energetic, slăbind sistemul imunitar şi ducând la îmbolnăvire.

Zhang a menţionat că povestea lui Sai Weng ar trebui să ne reamintească că, atunci când ne confruntăm cu provocări, ar trebui să rămânem calmi, să ne păstrăm perspectiva şi să fim deschişi la posibilitatea ca lucrurile să se îndrepte spre bine.

Sursa: Epoch Times SUA