Planul UE pentru redresare post-pandemie începe să se materializeze

(Getty Images)

Negocierile au fost dificile iar planul a avut un început lent, dar imensul fond european de recuperare post-coronavirus ar putea efectua primele plăţi în luna iulie. Spre uşurarea Bruxelles-ului, în cursul săptămânii trecute au fost depăşite două obstacole importante în vederea aprobării pachetului de granturi şi credite în valoare de 672 de miliarde de euro, relatează AFP.

Această sumă reprezintă elementul central al planului de recuperare în valoare de 750 de miliarde de euro asupra căruia liderii UE au căzut de acord în iulie 2020.

Curtea constituţională a Germaniei a respins o tentativă de blocare a ratificării acordului, iar Portugalia a devenit primul stat membru UE care şi-a depus planul de cheltuieli. Alţi 12 membri UE, inclusiv Franţa, ar trebui să facă acelaşi lucru în această săptămână.

Acest lucru va permite Comisiei Europene să îşi aloce două luni pentru a studia ceea ce vor fi în cele din urmă 27 de planuri naţionale de investiţii şi reforme. Dacă aceste planuri vor fi aprobate, membrii UE vor avea nevoie de până la patru săptămâni pentru a da undă verde.

“[Apoi – n.r.] vom vedea cum banii vor începe să curgă în iulie”, a susţinut un oficial.

Iar ceea ce odată părea un exerciţiu extrem de ambiţios a fost eclipsat de adoptarea de către SUA a unui plan de infrastructură în valoare de 1,9 trilioane de dolari.

De asemenea, americanii au făcut progrese şi în cazul vaccinărilor anti-Covid, ceea ce înseamnă că economia SUA va ieşi din lockdown mai repede decât economiile din europene.

Cu toate acestea, şefii UE rămân optimişti.

“Obiectivul nostru este să aprobăm toate planurile până în această vară”, a afirmat Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene.

Totuşi, unii dintre liderii europeni şi-au manifestat nerăbdarea.

“Cavaleria americană soseşte la timp. Mi-aş dori acelaşi lucru şi pentru cavaleria europeană”, a precizat ministrul de Finanţe al Franţei, Bruno Le Maire, la începutul lunii aprilie.

Spania şi Italia vor beneficia de cele mai mari injecţii de fonduri dacă planurile lor de aproximativ 70 de miliarde de euro sunt aprobate. Pe locul trei în ceea ce priveşte valoarea fondurilor, se află Franţa cu 40 de miliarde de euro.

În ultimele săptămâni, în spatele scenei, oficiali ai Comisiei Europene au avut discuţii dificile cu guvernele naţionale pe tema criteriilor ce trebuie respectate de planurile de cheltuieli. Însă odată cu sosirea dosarului Portugaliei, oficialii pot observa cum blocajele politice încep să se prăbuşească.

În ceea ce priveşte cheltuielile de investiţii, fiecare plan naţional trebuie să aloce cel puţin 37% măsurilor ce îmbunătăţesc mediul sau combat schimbările climatice. De asemenea, se presupune că alte 20 de procente vor fi folosite pentru finanţarea tranziţiei către o economie mai digitală.

Speranţa este că, pe măsură ce producţia europeană va creşte după un an de probleme generate de SARS-cov-2 şi lockdown-uri, va avea loc o explozie a cheltuielilor în privinţa izolării clădirilor, a transportului feroviar, a punctelor de încărcare a vehiculelor electrice şi a Internetului de mare viteză.

Totodată, Comisia Europeană urmăreşte, din nou, să condiţioneze injecţia de fonduri de impunerea de reforme economice structurale de către statele membre.

Dar o astfel de măsură se va dovedi a fi dificilă din punct de vedere politic în unele dintre statele membre ale UE.

De exemplu, Franţa trebuie să îşi reformeze sistemul de asigurări pentru şomaj, Spania să îşi reformeze codul muncii iar Italia să reducă şi mai mult cheltuielile publice.

Discuţiile cu statele membre sunt încă în desfăşurare şi par să fie dure în special în cazul Ungariei. Premierul ungar Viktor Orban a călătorit la sfârşitul săptămânii trecute la Bruxelles pentru o întâlnire cu uşile închise cu Ursula von der Leyen.

Reamintim că, anul trecut, Budapesta a ameninţat că va bloca întregul pachet dacă plăţile din fond sunt condiţionate de respectarea statului de drept al UE.

În ciuda acestui lucru, oficiali de la Bruxelles au declarat că planurile de revenire economică trebuie să respecte legea şi vor fi examinate pentru a se găsi lacune pentru corupţie.

Premierul ungar Orban are nevoie de cele şapte miliarde de euro care ar fi alocate Ungariei, dar, dacă decide să nu dea înapoi, are un singur as în mânecă.

Ungaria este una dintre cele nouă ţări membre ale UE care încă nu au ratificat planul. Nicio plată nu va fi posibilă atât timp cât acest pas nu va fi făcut de către toate statele membre.

În ceea ce priveşte România, premierul Florin Cîţu a susţinut, luni, în platoul TVR 1, că, în acest moment, niciun element al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este respins de Comisia Europeană, precizând că este vorba de un draft, fiecare capitol fiind negociat cu Bruxelles-ul.

“PNRR are două componente, una de reformă şi alta de investiţii. Este o reformă pe care noi ne-o asumăm, ne-am asumat-o în mai multe programe, există un plan de reforme şi apoi există un plan de investiţii. În acest moment nimic nu este respins de CE. Suntem într-o negociere cu Comisia Europeană. PNRR este diferit de sistemul de fonduri europene, are ataşat digitalizarea şi partea de energie verde. (...) PNRR în acest moment este un draft, se negociază fiecare capitol. În afară de o singură ţară, Portugalia, nimeni nu a depus programul final până acum. Este o negociere”, a declarat Cîţu. Detalii aici.

Declaraţia premierului vine în contextul în care, săptămâna trecută, vicepremierul Dan Barna a anunţat că ţara noastră nu va beneficia de fonduri europene prin PNRR pentru sistemul de irigaţii. Barna a mai precizat că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a prezentat la Bruxelles proiectul PNRR, însă Comisia Europeană a solicitat modificarea acestuia.