Planul guvernului ceh de a retroceda proprietăţi bisericii suscită rezistenţă

Un proiect de lege discutat în Parlamentului ceh va marca, dacă va fi aprobat în această primăvară, una dintre cele mai mari retrocedări de proprietate din toate ţările fostului bloc sovietic, restituind mai mult de jumătate din proprietatea bisericii naţionalizată după preluarea puterii de comunişti în 1948, notează New York Times în ediţia de luni.

Proiectul de retrocedare, în valoare de circa 134 miliarde de coroane (aproximativ 7 miliarde dolari) reprezintă cea mai costisitoare restituire de proprietăţi din Republica Cehă de la căderea comunismului în 1989 şi deschide o cutie a Pandorei de duşmănii istorice şi nelinişti sociale, determinându-i pe cehi să-şi revizuiască relaţiile tensionate cu Biserica Romano-Catolică, relevă ziarul menţionat.

Deşi perspectiva unui acord a fost salutată de liderii municipali ca o modalitate de a revigora comunităţi în dificultate, ea a alimentat temeri legate de escrocherii financiare de genul celor care au însoţit adesea ofertele de privatizare ample din anii de după căderea comunismului.

O mare parte a proprietăţilor sunt terenuri agricole şi păduri, evaluate la circa 75 miliarde de coroane. În plus, guvernul a fost de acord sa plătească bisericilor 59 miliarde de coroane in următorii 30 de ani pentru proprietăţile ce nu pot fi restituite, deoarece sunt deţinute acum de terţe părţi.

Biserica Romano-Catolică va obţine cea mai mare parte a proprietăţilor şi banilor cash - aproximativ 80% - restul mergând spre peste o duzină de alte biserici şi grupuri religioase.

Numeroşii critici ai proiectului contestă evaluarea şi dreptul asupra proprietăţilor ce vor fi retrocedate, care se ridică la aproximativ 56% din toate proprietăţile Bisericii naţionalizate în perioada comunismului. Într-un moment de austeritate, când guvernul încearcă să taie încă 24 de miliarde de coroane de la buget în acest an, mulţi cehi laici pun la îndoială înţelepciunea proiectului.

Vorbind la o conferinţă pe această temă în Senatul ceh, săptămâna trecută, premierul Petr Necas a declarat că statul a fost sigur că se va confrunta cu litigii dacă nu va retroceda proprietatea şi a fost practic asigurat că va pierde lupta juridică şi va suporta costurile asociate.

După 1948 şi până la prăbuşirea comunismului în 1989, statul a fost cel care a suportat salariile şi costurile administrative ale bisericilor. Dar costurile anuale de 1,5 miliarde de coroane sunt mai mult decât compensate de cele 4,5 miliarde coroane generate de proprietatea bisericii, pentru stat, anual, a declarat episcopul Tomas Holub, secretarul general al Conferinţei Episcopale cehe, care supraveghează bisericile catolice ale ţării.

Guvernul doreşte să soluţioneze statutul terenurilor şi proprietăţilor bisericeşti, în parte pentru a se conforma hotărârilor judecătoreşti şi în parte pentru a stabili statutul juridic clar al terenurilor, în perspectiva unor proiecte guvernamentale şi private.

Asociaţia Municipalităţilor din Cehia se aşteaptă la potenţiale beneficii financiare de pe urma retrocedării. Din cauza litigiilor juridice nerezolvate privind unele terenuri, aproximativ 500 din cele circa 6.000 de municipalităţi sunt în imposibilitatea de a aplica pentru fonduri UE şi de stat pentru diferite proiecte, a declarat Iva Vejmelkova, un oficial din cadrul asociaţiei. Aceste comunităţi nu pot investi în infrastructură - drumuri, sisteme de canalizare - a afirmat ea prin e-mail, precizând că oraşele şi municipalităţile din Cehia au un interes enorm în soluţionarea situaţiei.

Un sondaj de opinie realizat de agenţia STEM, în decembrie, a constatat că 69% din cehi se opun proiectului de lege. Doar 5 până la 7% din populaţia de 10,5 milioane merg la biserică în fiecare săptămână, a remarcat directorul STEM, Jan Hartl.

Recensământul ţării, care, la fel ca peste tot în Europa Centrală, întreabă despre apartenenţa religioasă, sugerează că secularismul s-a înrădăcinat adânc. În 1991, peste patru milioane de persoane au declarat un tip de afiliere religioasă. În 2001, numărul a fost de două milioane, iar anul trecut cifra s-a înjumătăţit din nou. La întrebarea specifică privind afilierea religioasă, aproximativ 15.000 de persoane au ales ''Cavalerii Jedi'' - mai mult decât numărul de musulmani, budişti, hinduşi şi evrei împreună.

Antipatia faţă de Biserica Catolică are rădăcini istorice, de pe vremea re-catolicizării, împreună cu germanizarea forţată a teritoriilor Cehiei, care a durat efectiv până la prăbuşirea Imperiului Habsburgic, la sfârşitul Primului Razboi Mondial.

Biserica şi statul au fost atât de strâns legate timp de secole încât este greu să le desfaci şi să îndeplineşti obiectivul proiectului de lege de a le separa cu adevărat, la un preţ convenit de toţi, potrivit ziarului american.

'Biserica nu a fost o entitate privată care a trăit din proprietatea sa', a declarat Jiri Dienstbier, un membru de frunte al social-democraţilor din opoziţie. A fost întotdeauna legată de stat, a spus el, argumentând că este un ultragiu să se dea bisericii bani fără a avea mai întâi o listă definitivă a proprietăţilor ce urmează să fie retrocedate. În opinia sa, ar fi suficientă suma de 16 miliarde coroane, aproximativ un sfert din banii conveniţi.

Daniel Fajfr, vicepreşedintele Consiliului Ecumenic care a negociat acordul, a replicat că este imposibil să alcătuieşti o listă de proprietăţi înainte de a se ajunge la un acord. Afirmând că statul a obţinut venituri de aproximativ 168 miliarde de coroane din proprietatea furată bisericii în ultimii 60 de ani, Fajfr a susţinut că acordul propus este corect.

Fără o listă de proprietăţi şi valorile corespunzătoare de piaţă, activişti anticorupţie ca Vladimira Dvorakova, profesoară de ştiinţe politice la Facultatea de Economie din Praga, spun că acordul poate duce la abuz. 'Oamenii nu au văzut aici, în 20 de ani, niciun proces transparent', a spus ea, afirmând că fenomenul corupţiei sustrage 100 de miliarde de coroane pe an de la stat.