Pirkka Tapiola dezamăgit de progresul european al R. Moldova

Corupţia în sistemul judiciar rămâne o îngrijorare majoră, reforma Procuraturii este blocată, iar instituţii precum CNA, CNI şi CCA nu se bucură de o independenţă adevărată. Acestea sunt concluziile raportului Uniunii Europene ce vizează progresele înregistrate de R.Moldova în anul 2014.

Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a punctat că documentul este mai mult critic, decât pozitiv. Tapiola s-a arătat îngrijorat de problemele din sectorul bancar, unde deocamdată, în viziunea sa, autorităţile au eşuat în a face lumină.

Pirkka Tapiola a îndemnat autorităţile să urgenteze ancheta ce vizează delapidările de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, menţionând că este nevoie de voinţă politică în acest domeniu.

Acesta a accentuat faptul că fenomenul corupţiei rămâne în continuare o cauză de îngrijorare, iar cele mai vulnerabile sectoare sunt cel judiciar, vamal, achiziţiile publice, sectorul sănătăţii, sfera socială şi sectorul educaţional. Recomandă autorităţilor să intensifice combaterea acestui flagel şi să se concentreze pe procesul de prevenire afenomenului. În acest sens, este foarte important ca autorităţile să lucreze asupra reformelor Procuraturii şi sectorului judiciar şi să asigure independenţa deplină a Centrului Naţional Anticorupţie şi a Comisiei Naţionale de Integritate.

Ambasadorul a remarcat că în 2016 expiră mandatul preşedintelui ţării şi, ţinând seama de experienţa avută, ar putea apare din nou o situaţie de blocaj. Pentru prevenirea eventualelor blocaje este recomandată revizuirea Constituţiei în aşa fel încât acest proces să fie organizat într-o manieră incluzivă.

În opinia sa, reforma constituţională va trebui să includă consultarea grupurilor din spectrul politic moldovenesc, dar şi a Comisiei de la Veneţia.

În context, demnitarul european a menţionat că în cazul în care Moldova nu va implementa reforme, nu va primi următoarea tranşă de bani din partea UE. "Noi vrem să ne asigurăm că banii europeni ajung la destinaţie şi nu vor merge direct în buzunarele celor care au cauzat probleme în sistemul bancar", a subliniat Pirkka Tapiola.

Potrivit datelor Delegaţiei UE, în 2014, Uniunea Europeană a alocat R.Moldova 131 de milioane de euro.

Amintim că săptămâna trecută şi eurodeputatul român Andi Cristea, şeful Delegaţiei Parlamentului European la Comisia Parlamentară de Asociere UE-Moldova, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de concluziile din acest raport. "Eu îl văd ca pe un semnal de alarmă pentru Chişinău, că nu mai este timp de pierdut. Dacă îl comparăm cu rapoartele anterioare, acesta este unul mai puţin bun", a punctat Cristea.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.