Picioare albastre: Un nou simptom al COVID-ului lung. Cum să îl testaţi şi să îl trataţi

A început cu o furnicătură şi o mâncărime inconfortabilă la nivelul picioarelor după ce stătea în picioare timp de 10 minute. Apoi, a văzut cum membrele inferioare i se albăstresc sub propriii ochi. Se confrunta cu acrocianoză, o acumulare de sânge la nivelul extremităţilor care nu-l mai afectase niciodată înainte.

Medicii au atribuit simptomele bărbatului în vârstă de 33 de ani, care au început cu 18 luni înainte, unei crize de COVID-19 pe care o suferise atunci, potrivit unui studiu de caz publicat recent în The Lancet. Cazul său oferă noi dovezi că virusul poate provoca o disautonomie de durată - disfuncţie a sistemului nervos autonom - pe care experţii abia încep să o înţeleagă.

"Acesta a fost un caz izbitor de acrocianoză, de care pacientul nu suferise înainte de infecţia sa cu COVID-19", a afirmat într-o declaraţie de presă Dr. Manoj Sivan, profesor clinic asociat şi consultant onorific în medicina de reabilitare la Facultatea de Medicină a Universităţii din Leeds.

POTS şi COVID lung

Pacientul anonim fusese deja diagnosticat cu sindromul de tahicardie ortostatică posturală (POTS) - o formă de disautonomie pentru care decolorarea roşiatică-albastră a picioarelor poate fi un simptom - cu două luni înainte de către un cardiolog. POTS este o tulburare a circulaţiei sângelui care provoacă o creştere anormală a ritmului cardiac la trecerea de la poziţia aşezată sau culcată la poziţia în picioare, ceea ce poate duce, de asemenea, la ameţeli, leşin şi oboseală.

POTS este o afecţiune relativ neobişnuită, care afectează aproximativ 500.000 până la 1 milion de persoane în Statele Unite. Este cel mai frecvent diagnosticată la femeile cu vârste cuprinse între 15 şi 50 de ani, dar poate apărea la persoane de orice vârstă şi sex.

În timp ce cauza exactă a POTS la pacienţii care suferă de COVID lung este neclară, aceasta poate fi legată de impactul virusului asupra sistemului nervos autonom. S-a constatat că SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19, afectează direct sistemul nervos, provocând inflamaţii şi leziuni ale nervilor care reglează ritmul cardiac, tensiunea arterială şi alte funcţii autonome.

Nu există un tratament cunoscut pentru POTS, dar medicii pot prescrie medicamente pentru a ajuta la gestionarea simptomelor, cum ar fi betablocantele, fludrocortizonul şi midodrina.

"Pacienţii care se confruntă cu acest lucru pot să nu fie conştienţi de faptul că poate fi un simptom al COVID-ului lung şi al disautonomiei şi se pot simţi îngrijoraţi de ceea ce văd", a adăugat Dr. Sivan, menţionând că medicii înşişi pot să nu fie conştienţi de legătura dintre COVID-ul lung şi acrocianoză.

Aproape 2 din 3 persoane cu COVID lung se confruntă cu disfuncţie autonomă

Aproximativ 28% dintre persoanele infectate cu COVID-19 dezvoltă simptome de COVID lung, potrivit unui sondaj realizat de KFF, cunoscută anterior sub numele de Kaiser Family Foundation, o organizaţie de cercetare în domeniul politicilor de sănătate. Pentru majoritatea, simptomele dispar, dar 11 la sută rămân cu COVID lung persistent.

Un sondaj online separat, efectuat în rândul a peste 2.300 de adulţi cu COVID lung, a constatat că 67% dintre aceştia prezentau disfuncţii moderate sau severe ale sistemului nervos autonom. Acest lucru nu a avut nicio legătură cu severitatea bolii lor iniţiale COVID-19, sugerând că disfuncţia autonomă este foarte răspândită la pacienţii cu COVID lung. Acest lucru poate fi din cauza efectului COVID-19 asupra unei părţi vitale a sistemului nervos.

"Cercetările extinse au arătat că boala COVID-19 de lungă durată provoacă o funcţionare defectuoasă a mecanismului cu rol cheie de mărimea unei migdale din creier, numit hipotalamus", a declarat pentru The Epoch Times Dr. Jacob Teitelbaum, medic internist certificat şi expert cunoscut la nivel naţional în domeniul sindromului oboselii cronice, fibromialgiei, somnului şi durerii. Hipotalamusul nu controlează doar funcţiile sistemului nervos autonom, ci şi somnul şi reglarea hormonilor.

În lipsa unui tratament, există riscul ca disfuncţia autonomă să devină progresivă, a specificat Dr. Teitelbaum. "Alte părţi cheie ale sistemului nervos autonom pot începe să cedeze împreună cu hipotalamusul", a adăugat el. "Acestea includ, în special, nervul vag şi fibrele nervoase care controlează vasele de sânge. Aceasta din urmă se numeşte neuropatie cu fibre mici".

Cum să depistaţi şi să trataţi POTS la domiciliu

Dr. Teitelbaum a descris un test simplu la domiciliu pentru a verifica dacă există simptome de POTS.

Mai întâi, întindeţi-vă timp de 10 minute şi verificaţi-vă pulsul. Apoi, staţi în picioare într-un singur loc timp de 10 minute, fără să vă sprijiniţi de nimic, în timp ce vă verificaţi pulsul la fiecare două minute.

Dacă pulsul creşte cu 20 de bătăi pe minut sau mai mult în timpul celor 10 minute de stat în picioare, aceasta indică intoleranţă ortostatică, a explicat el.

"Cu toate acestea, dacă pulsul creşte cu 30 bătăi pe minut sau mai mult, [testul] confirmă [POTS]".

În cazul în care sunt detectate semne de POTS, Dr. Teitelbaum recomandă abordări de autoîngrijire pentru ameliorarea simptomelor. Tratamentul pentru POTS la pacienţii care suferă de COVID lung este similar cu tratamentul pentru cazurile de POTS non-COVID, implicând de obicei modificări ale stilului de viaţă şi medicamente.

Modificările utile ale stilului de viaţă pot include activitatea fizică moderată şi evitarea factorilor declanşatori care agravează simptomele. Purtarea ciorapilor de compresie medie atunci când se ridică şi se deplasează, împreună cu creşterea aportului de sare şi apă, sunt tratamente simple la domiciliu, potrivit Dr. Teitelbaum.

"Ciorapii de compresie până la genunchi pot ajuta, dar cei până la coapsă sunt mai buni", a adăugat el.