Accidentul vascular cerebral nu este doar o urgenţă bruscă, ci şi o boală cronică, cu sechele de lungă durată şi un risc ridicat de recurenţă.

Deşi un accident vascular cerebral nu poate fi vindecat în sensul de a reversa leziunile cerebrale, există tratamente eficiente pentru această afecţiune. Se estimează că aproximativ 70% din cazuri ar putea fi prevenite, deoarece un stil de viaţă sănătos are o influenţă decisivă asupra principalilor factori de risc.

Factori de risc controlabili

Consumul de substanţe: fumatul este unul dintre principalii factori de risc prevenibili ai accidentului vascular cerebral, deoarece afectează inima şi vasele de sânge.

Fumatul pasiv este, de asemenea, dăunător.

Consumul excesiv de alcool creşte tensiunea arterială şi nivelul trigliceridelor, ceea ce poate favoriza îngroşarea arterelor.
Anumite droguri, precum amfetaminele, cocaina şi canabisul, cresc de asemenea riscul. Consumul intravenos de stupefiante creşte riscul în mod semnificativ, deoarece cheagurile de sânge se pot deplasa până la creier.

Stilul de viaţă: lipsa activităţii fizice creşte probabilitatea de accident vascular cerebral, deoarece contribuie la obezitate, hipertensiune arterială, colesterol ridicat şi diabet.

O alimentaţie bogată în grăsimi trans şi cu un exces de calorii prezintă riscuri similare. Cei care consumă frecvent băuturi carbogazoase prezintă, de asemenea, un risc semnificativ mai mare de accident vascular cerebral.

Somnul insuficient sau excesiv poate creşte, de asemenea, riscul, deoarece favorizează hipertensiunea arterială, inflamaţia şi anumite afecţiuni subiacente, cum ar fi bolile cardiace sau diabetul.

Afecţiuni medicale: tulburările cardiace şi sanguine, cum ar fi fibrilaţia atrială sau anemia falciformă, pot creşte riscul formării de cheaguri care provoacă accidente vasculare cerebrale ischemice. Anevrismele (artere slăbite şi umflate), malformaţiile arteriovenoase (conexiuni anormale între vasele de sânge) şi hipertensiunea arterială cresc, la rândul lor, probabilitatea accidentelor vasculare cerebrale hemoragice. Dislipidemia (niveluri anormale de colesterol sau alte grăsimi în sânge) favorizează acumularea de placă în artere şi, prin urmare, creşte riscul de accident vascular cerebral ischemic.

Tulburările de somn, cum ar fi apneea obstructivă de somn, cresc şi ele riscul.

Sănătatea mintală şi stresul: anxietatea, depresia, stresul cronic, programul de lucru prelungit şi izolarea socială pot creşte riscul de accident vascular cerebral prin creşterea tensiunii arteriale, favorizarea inflamaţiei, perturbarea somnului şi încurajarea obiceiurilor nesănătoase.

Terapii hormonale: contraceptivele orale şi terapiile de substituţie hormonală pot creşte riscul de accident vascular cerebral. În special estrogenul modifică proteinele implicate în coagularea sângelui.

Medicamente: anticoagulantele, antiagregantele plachetare, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) şi unele antidepresive pot creşte riscul de sângerare prin alterarea funcţiei plachetare sau creşterea tensiunii arteriale.

Poluarea atmosferică: expunerea, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, la particule suspendate în aer creşte riscul de accident vascular cerebral ischemic, deoarece poate declanşa inflamaţie, stres oxidativ şi deteriorarea funcţiei vasculare.

Microplastice: microplasticele (particule mici de plastic) transportă toxine şi au fost identificate în majoritatea plăcilor din artera carotidă. Un studiu din 2024 a asociat prezenţa acestora cu un risc de 4,5 ori mai mare de accident vascular cerebral.

Accident ischemic tranzitoriu (AIT): un AIT, denumit uneori mini-accident vascular cerebral, apare atunci când fluxul sanguin către o parte a creierului este întrerupt temporar.

Infecţia cu COVID-19: un studiu din 2020 a constatat o asociere puternică între infecţia cu COVID-19 şi accidentele vasculare cerebrale ischemice. Deşi vaccinurile ARNm împotriva COVID-19 nu sunt considerate factori de risc dovediţi, un studiu din 2024 a descris o posibilă asociere, în special la persoanele de 45 de ani sau mai mult, cu o frecvenţă a accidentelor cerebrovasculare de aproximativ opt ori mai mare decât cea aşteptată după vaccinare.

Factori de risc necontrolabili

Sexul şi vârsta: bărbaţii sunt mai predispuşi la accident vascular cerebral decât femeile, dar acestea au o rată de mortalitate mai mare. Femeile sunt expuse unui risc suplimentar în timpul sarcinii şi menopauzei din cauza schimbărilor hormonale care influenţează vasele de sânge şi coagularea.

Vârsta este un alt factor important: riscul de accident vascular cerebral se dublează în fiecare deceniu după vârsta de 55 de ani, deşi această afecţiune poate apărea la orice vârstă. Chiar şi bebeluşii cu vârsta sub un an prezintă un risc mai mare, ceea ce demonstrează că această urgenţă medicală poate afecta toate etapele vieţii.

Genetica şi istoricul familial: afecţiunile ereditare, cum ar fi tulburările de coagulare a sângelui (de exemplu, factorul V Leiden) sau bolile vasculare (cum ar fi CADASIL), pot creşte riscul de accident vascular cerebral şi pot fi transmise de la o generaţie la alta.

Grupa sanguină AB: conform unei meta-analize la scară largă din 2023, persoanele cu grupa sanguină AB au un risc cu aproximativ 24% mai mare de a suferi un accident vascular cerebral ischemic decât cele cu grupa sanguină O.

Evitaţi factorii de risc controlabili: reduceţi consumul de tutun, excesul de alcool, dieta nesănătoasă, lipsa exerciţiilor fizice şi bolile netratate.

Controlaţi bolile cronice: luaţi medicamentele prescrise şi faceţi schimbări în stilul de viaţă pentru a controla afecţiuni precum hipertensiunea arterială, diabetul şi fibrilaţia atrială.

Consumaţi alimente sănătoase pentru inimă: includeţi în dieta zilnică alimente bogate în fibre, fructe şi legume, pentru a reduce colesterolul şi a îmbunătăţi sănătatea inimii. Dieta mediteraneană poate reduce riscul de accident vascular cerebral ischemic cu 22%, în timp ce dieta „Abordări dietetice pentru stoparea hipertensiunii” (Dietary Approaches to Stop Hypertension, DASH), recomandată de American Heart Association şi American Stroke Association, se concentrează pe fructe, legume, cereale integrale şi alimente cu conţinut scăzut de sodiu pentru a ajuta la controlul tensiunii arteriale.

Controlaţi stresul: folosiţi tehnici de reducere a stresului, cum ar fi exerciţiile fizice, meditaţia sau terapia.

Folosiţi aţa dentară zilnic: un studiu publicat în ianuarie a asociat utilizarea regulată a aţei dentare cu o reducere de 22% a riscului de accident vascular cerebral ischemic şi de 44% a riscului de accident vascular cerebral cauzat de cheaguri de sânge de origine cardiacă.

Care sunt simptomele şi primele semne ale unui accident vascular cerebral?

Simptomele unui accident vascular cerebral apar de obicei brusc şi ating intensitatea maximă la început. În unele cazuri, ele pot apărea intermitent sau se pot agrava treptat şi, uneori, persoana nici măcar nu îşi dă seama că a suferit un accident vascular cerebral.

Diferite zone ale creierului sunt irigate de artere specifice. Prin urmare, dacă un accident vascular cerebral blochează fluxul sanguin către o anumită regiune, funcţia care controlează acea zonă va fi afectată; de exemplu, mişcarea sau sensibilitatea într-un membru. Deşi anumite simptome se pot suprapune, fiecare accident vascular cerebral are de obicei caracteristici proprii.

Accidentele vasculare cerebrale afectează de obicei o parte a creierului şi provoacă simptome în partea opusă a corpului, deoarece majoritatea nervilor se încrucişează, cu excepţia cazului în care este afectat trunchiul cerebral.

Semne de avertizare obişnuite:

- Slăbiciune sau paralizie a muşchilor faciali

- Slăbiciune într-un braţ

- Dificultăţi în vorbire sau în înţelegerea a ceea ce vi se spune

- Amorţeală, slăbiciune sau paralizie pe o parte a corpului

- Confuzie bruscă sau scăderea atenţiei

- Pierderea vederii la unul sau ambii ochi

- Dificultăţi în mers sau senzaţie de instabilitate

- Ameţeli, stări de leşin sau probleme de echilibru

- Dificultăţi în înghiţire

- Pierderea bruscă a memoriei

Următoarele simptome sunt mai frecvente la femei:

- Durere la nivelul feţei, braţului sau piciorulu

- Sughiţuri sau greaţă

- Durere în piept sau bătăi neregulate ale inimii

- Dificultăţi de respiraţie sau senzaţie de lipsă de aer

În cazul unei hemoragii cerebrale (accident vascular cerebral hemoragic), pot apărea şi următoarele simptome:

- Pierderea cunoştinţei

- Convulsii

- Sensibilitate la lumină

- Rigiditate sau durere la nivelul gâtului

- Dureri de cap intense fără cauză cunoscută

- Tremurături ale mâinilor

Ce tipuri de accident vascular cerebral există şi ce le provoacă?

Cauza unui accident vascular cerebral variază în funcţie de tipul acestuia.

Există două tipuri principale: ischemic şi hemoragic.

1. Accident vascular cerebral ischemic

Aproximativ 80% din accidentele vasculare cerebrale sunt ischemice. Acestea apar atunci când fluxul sanguin şi aportul de oxigen către celulele creierului sunt blocate. Această obstrucţie este de obicei cauzată de un cheag de sânge sau de acumularea de placă în artere.

Ateroscleroza este una dintre principalele cauze ale acestui tip de accident vascular cerebral. Acumularea de placă întăreşte şi îngustează arterele, limitând fluxul sanguin. Acest lucru poate afecta vasele din întregul organism, inclusiv arterele gâtului şi creierului. O cauză frecventă este boala arterei carotide, în care se acumulează placă în carotidele care irigă creierul. Această placă se poate rupe şi poate duce la formarea de cheaguri care blochează circulaţia. Inflamaţia cronică poate, de asemenea, să afecteze vasele de sânge, să favorizeze ateroscleroza şi să agraveze leziunile cerebrale după un accident vascular cerebral.

În cazuri rare, accidentele vasculare cerebrale sunt consecinţa unor afecţiuni subiacente, cum ar fi tumori, infecţii sau inflamaţii cerebrale cauzate de leziuni sau boli. Aceste situaţii pot reduce tensiunea arterială şi fluxul sanguin către creier şi pot declanşa un accident vascular cerebral ischemic.

2. Accident vascular cerebral hemoragic

Un accident vascular cerebral hemoragic apare atunci când un vas de sânge din creier sau din jurul acestuia se rupe, provocând o hemoragie, inflamaţie cerebrală şi creşterea presiunii în interiorul craniului, cu posibile leziuni ale neuronilor.

Unele persoane se nasc cu anomalii ale arterelor care cresc riscul de a suferi un accident vascular cerebral pe parcursul vieţii. În aceste cazuri, episodul poate fi de tip ischemic sau hemoragic.

Acest articol nu înlocuieşte sfatul medical profesional.

Sursa: Epoch Times Spania