Peste 50 de jihadişti spanioli înrolaţi în Al-Qaeda

Numărul total al islamiştilor radicali care au plecat din Spania pentru a se înrola în zonele de conflict este de 50: 20 în Mali şi 30 în Siria, potrivit unor surse antiteroriste. Dintre cei plecaţi în Siria, jumătate s-au înrolat în Frontul Al Nusra, aflat în subordinea Al-Qaeda, iar restul în taberele jihadiste unde militanţii fac pregătire militară sau sunt antrenaţi pentru a deveni kamikaze şi a comite atacuri sinucigaşe. După terminarea stagiului de pregătire, noii terorişti se alătură insurgenţilor care luptă împotriva preşedintelui sirian Bashar al Assad, informează joi ziarul La Razon.

Cei care sunt înrolaţi în conflictul din Siria şi care nu mor în luptă (cel puţin trei dintre cei ajunşi acolo s-au sinucis în acţiuni tip kamikaze) revin după nouă luni în Spania (cât durează stagiul) cu riscul pe care îl presupune reîntoarcerea lor în ţară, sau pleacă în Mali unde fac pregătire militară şi învaţă să mânuiască arme şi explozibili, notează sursele. Există posibilitatea ca printre aceşti indivizi să se afle spanioli convertiţi care ar putea trece neobservaţi în mijlocul populaţiei. Potrivit surselor, numeroşi 'convertiţi' ar putea participa la conflictul franco-african care se desfăşoară în prezent în Mali.

Banii şi documentele false pentru a putea călători sunt furnizate de structurile logistice create de terorismul islamist în Spania şi care trimit bani în zonele de conflict. Multe din aceste structuri au fost dezarticulate în ultimii ani de forţele de securitate, dar unii membri au fost puşi în libertate, având în vederea dificultatea de a proba faptele imputate, din care multe legate de delincvenţa de drept comun. Deplasările acestor indivizi pe lângă contribuţia lor la 'jihadul' (război sfânt) din Mali şi Siria răspunde apelului lansat de actual lider al Al-Qaeda, medicul egiptean Aymar Al Zawahiri, privind 'eliberarea' fostelor colonii spaniole africane Ceuta şi Melilla şi recuperarea califatului 'Al Andalus' (Spania), care a fost ocupată timp de secole de musulmani şi care, în viziunea Al-Qaeda, trebuie recâştigată cu orice preţ.

Alături de Spania, Al-Qaeda ameninţă Rusia, Israelul şi China, pentru conflictele din Palestina, Cecenia, Kashmir şi Turkmenistan, acuzate de 'expoliere a bogăţiile naţiunilor şi teritoriilor musulmane'. Pe listă sunt incluse ca întotdeauna SUA, considerate inamicul numărul unu. Problema, adaugă sursele consultate, este că după ce au efectuat pregătirea într-o zonă de luptă, islamiştii care se întorc în ţările de origine pot rămâne inactivi, ca parte a unor 'celule adormite', o perioadă nedeterminată de timp, chiar ani. Dar ura lor faţă de Occident şi de civilizaţia creştină rămâne vie. Obiectivul final este formarea unui Califat Mondial, în care va fi impusă religia musulmană şi legea coranică în versiunea ei radicală (sharia).

Este vorba însă de terorişti care au făcut pregătire militară şi instrucţie în mânuirea armelor şi a explozibililor; strângere de informaţii; tehnici de evaziune, care le permite să intre în acţiune imediat ce primesc ordine sau în funcţie de evenimentele internaţionale. Or să ia singuri iniţiative, pentru a-şi arăta contribuţia faţă de jihad. La o conferinţă recentă, comisarul general de informaţii al poliţiei spaniole, Enrique Baron, avertiza că Al-Qaeda ar putea să fi avut acces la armament chimic, graţie participării la revoltele Primăverii arabe, desfăşurate în mai multe ţări, mai ales în Libia şi Siria.

Escaladarea teroristă din Mali este direct legată de înlăturarea generalului Gaddafi. În opinia lui asupra Spaniei există o 'ameninţare particulară specifică' ca urmare a revendicării de Al-Qaeda a fostelor colonii Ceuta şi Melilla şi dorinţei de a fi reinstaurat califatul Al Andalus, vizat direct de Aymar Al Zawahiri. Comisarul a atras atenţia şi asupra faptului că grupurile teroriste islamiste folosesc Internetul şi reţelele sociale ca 'mijloc de recrutare şi de prozelitism', dar şi ca mijloc de comunicare cu diferitele organizaţii teroriste' care operează la scară globală.