Peste 10.000 de persoane vor protesta la Bârlad, pe 26 aprilie, împotriva exploatării gazelor de şist

Un grup de iniţiativă din Bârlad împreună cu Asociaţia Platforma Civică vor organiza pe 26 aprilie un miting împotriva exploatării gazelor de şist, la care vor participa între 10.000 şi 15.000 de persoane, luni fiind depusă la Guvern, Parlament şi Preşedinţie o petiţie cu 25.000 de semnături.

Grupul de iniţiativă este format din fostul ofiţer de armată, Neculai Rotaru, protopopul Bârladului, Vasile Lăiu, avocatul Dumitru Boroş şi inginerul Ovidiu Tiron. Aceştia au iniţiat o campanie de strângere de semnături pentru o petiţie împotriva expoloatării gazelor de şist prin tehnologia fracturării tehnologice.

Acţiunile grupului de iniţiativă din Bârlad sunt susţinute şi de Asociaţia Platforma Civică.

"Pe 26 aprilie, când se împlinesc 26 de ani de la Cernobîl, va avea loc la Bârlad un miting de protest la care estimăm că vor participa peste 10.000-15.000 de persoane. Noi nu avem o problemă cu compania Chevron, ci cu tehnologia care va fi folosită", a precizat unul din iniţiatorii acţiunii.

La miting vor partipa cetăţeni din Bârlad şi zonele limitrofe, dar şi din Neamţ, Bacău şi Suceava.

"Biserica a decis să se implice în campania de informare a cetăţenilor legat de pericolele pe care le presupune utilizarea acestei tehnologii pentru extragerea gazelor de şist. Noi am informat deja cetăţenii prin parohiile noastre şi vom încuraja participarea la miting şi a celor din alte zone, cum ar fi Neamţ, Suceava şi Bacău", a explicat protopopul Lăiu.

De asemenea, în cursul zilei de luni va fi depusă petiţia cu peste 25.000 de semnături de la cetăţenii din Bârlad la Parlament, Guvern şi Presedinţie.

"Prin petiţia noastră cerem să se impună Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minierale renunţarea la acordul de concesionare, să se aprobe cât mai curând o lege care să interzică explotarea gazelor de şist, destituirea preşedintelui ANRM care a respins o dezbatere publică a proiectului, susţinând astfel interesele unei corporaţii", a declarat luni în cadrul unei conferinţe de presă Boroş, Neculai Rotaru.

Acesta a arătat că sunt deja state europene, cum ar fi Franţa şi Bulgaria, care au interzis explotarea gazelor de şist, existând pericolul privind creşterea explozivă a bolilor sistemului nervos, respirator, de piele, dar şi a cancerului.

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a declarat vineri că are mari rezerve în privinţa aprobării exploatării gazelor de şist, pentru că aceasta presupune utilizarea unor cantităţi "enorme" de apă şi implică riscuri seismice.

El a spus că Chevron nu numai că nu are niciun fel de aviz de mediu, dar în momentul de faţă doar s-a acordat un acord petrolier în care nu se precizează despre ce este vorba.

Cele trei acorduri petroliere semnate de Chevron şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), prin care compania vrea să extragă gaze neconvenţionale, au fost publicate miercuri în Monitorul Oficial, după ce au fost aprobate de Guvern în şedinţa de săptămâna trecută.

Gigantul Chevron şi-a exprimat intenţia de a explora şi extrage gaze de şist din aceste perimetre, situate în sud-estul ţării şi denumite Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. Chevron a câştigat aceste concesiuni în cadrul unei licitaţii internaţionale organizate de ANRM în vara anului 2010.

Chevron este a doua mare companie petrolieră americană, după ExxonMobil.

În toate această perioadă acordurile petroliere au fost negociate, semnate de companie şi ANRM şi apoi aprobate de Guvern, după ce a fost primit avizul ministerelor implicate: Economiei, Finanţelor, Mediului şi Transporturilor - acesta din urmă pentru ca perimetrele să nu se afle pe traseul viitoarelor autostrăzi.

Chevron mai deţine un perimetru la Bârlad, cumpărat de la firma Regal Petroleum, care obţinuse licenţa în cadrul unei runde mai vechi de concesiuni, în 2004. La Bârlad, compania a făcut deja prospecţiuni pentru a găsi gaze neconvenţionale.

În România şi în Europa, în general, sectorul gazelor de şist este abia la început şi s-au făcut câteva explorări doar în Polonia. Însă presa internaţională a relatat, citând studii de specialitate, că tehnologia folosită este poluantă.

Gazele de şist sunt tot gaze naturale, dar care se găsesc în roci dure. Aşadar este nevoie ca aceste roci să fie sparte pentru a fi degajat gazul, iar în acele fisuri se introduc apă şi alte substanţe chimice.

Peste cinci mii de bârlădeni au protestat la finele săptămânii trecute în faţa primăriei din oraş împotriva exploatării gazelor de şist.

În plus, un grup de 10 deputaţi şi senatori au iniţiat un proiect de lege prin care este interzisă explorarea şi extracţia de hidrocarburi prin metoda fisurării hidraulice.

În SUA, gazele de şist au luat o amploare deosebită în ultmii ani şi asigură în prezent circa 25% din consumul de gaze al americanilor.