Patrimoniul construit, un tezaur naţional. "Sunt persoane care spun: dărâmăm şi facem altceva"

Probabil că nu sunt mai mult de 0,1% din clădirile din această ţară care se află în zone protejate sau sunt monument istoric, însă ele dau identitatea poporului nostru şi ar trebui exceptate într-un anumit fel de la regimul general de construcţii din România, a declarat fostul ministru al Culturii Vlad Alexandrescu, într-un video postat duminică pe pagina sa de Facebook.

"Ce se întâmplă la Cathedral Plaza [o clădire de birouri cu 18 etaje construită lângă Catedrala Sfântul Iosif - n.r.] este semnificativ şi pentru alte locuri din Bucureşti pentru că există de pildă proiectul de la Piaţa Romană – proiect dezvoltat de Academia de Ştiinţe Economice şi care iarăşi afectează un monument istoric Casa Nanu-Muscel – o casă belle epoque de la sfârşitul secolului XIX - începutul sec XX din Piaţa Romană care a fost întotdeauna o problemă, un spin pentru Academia de Studii Comerciale pe vremea aceea.

Atunci când s-a construit academia sub ministeriatul lui Alexandru Constantinescu, ministru al Lucrărilor Publice pe vremea aceea. Exista deja Casa Nanu-Muscel şi proiectanţii au încercat să îl convingă pe profesorul Nanu-Muscel să îşi cedeze casa pentru ca această clădire să acopere tot arcul care li se părea disponibil din Piaţa Romană. Nanu-Muscel a refuzat, i s-a oferit de cinci ori valoarea casei. Alexandru Constantinescu s-a implicat personal fără niciun fel de succes şi până la urmă ASE-ul a trebuit să se ridice aşa cum este el astăzi", a declarat Vlad Alexandrescu.

Potrivit fostului ministru al Culturii, Casa Nanu-Muscel stă şi astăzi ca un spin în coasta Academii de Studii Economice pentru că iată, la o sută de ani distanţă, se încearcă acelaşi lucru.

"Şi poate că nu a fost o întâmplare că a fost un şantier pe care l-am stopat – prima dată când un ministru al Culturii a stopat un şantier în curs de execuţie în România. Paleologu a încercat să facă asta dar nu a reuşit şi iarăşi au fost reacţii foarte vehemente de unde am înţeles că există un lobby foarte puternic care este implicat. De fapt ceea ce am cerut atunci era un lucru de o perfectă normalitate – o autorizare a Direcţiei Municipiului Bucureşti pentru Cultură pentru intervenţia la un monument istoric", a continuat Vlad Alexandrescu.

Casa Nanu Muscel a fost declarat monument istoric în 2013 şi deci nu se poate construi în jurul ei şi nu se poate interveni pe monument fără o autorizare a Direcţiei de patrimoniu.

"Acest lucru nu s-a făcut, s-a intrat în casă, s-au dărâmat planşee, s-au dărâmat ziduri, s-au demontat elemente de decoraţiune exterioară, componente artistice, fără niciun fel de aviz", a punctat fostul ministru.

În general, în România ne lovim, potrivit fostului oficial responsabil de cultură din Guvernul Cioloş, de o chestiune de sensibilitate şi de conştiinţă.

"Probabil că nu sunt mai mult de 0,1% din clădirile din această ţară care se află în zone protejate sau sunt monument istoric. Aceste 0,1% însă dau identitatea poporului român şi României, ele furnizează identitate istorică, identitate naţională, o identitate culturală, ele vorbesc despre o perioadă prin care România a trecut, amintesc de figuri istorice importante.

E clar că aceste 0,1% trebuie exceptate într-un anumit fel de la regimul general de construcţii din România, ori acest punct nu este încă un punct acceptat unanim în România. Sunt persoane care spun: dărâmăm şi facem altceva. Ele nu au încă ideea că monumentele istorice alcătuiesc o clasă aparte, că ele trebuie tratate altfel", a subliniat Vlad Alexandrescu.