Parteneriatul dintre România şi FMI, comparat cu relaţia dintre doctor şi pacient

Directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, a declarat la o conferinţă de presă susţinută la Banca Naţională a României (BNR) că parteneriatul dintre FMI şi România a fost unul benefic din punct de vedere fiscal şi consideră că ar fi lamentabil ca România să nu continue acest parteneriat pentru a consolida cadrul macroeconomic şi creşterea economică.

Parteneriatul dintre România şi FMI, comparat cu relaţia dintre doctor şi pacient

Au existat voci, respectiv alţi oficiali ai FMI, care comparau Fondul Monetar cu un doctor care administrează pastile amare. Întrebată dacă FMI a fost un doctor bun pentru România şi dacă instituţia îşi va continua tratamentul, Christine Lagarde a precizat: "Vreau să remarc faptul că avem un parteneriat de durată cu România şi a fost benefic din punct de vedere fiscal pentru că a restaurat stabilitatea pentru a genera investiţii, a restaurat încrederea în fundamentele economice ale ţării".

Aceasta a subliniat că FMI nu impune niciun fel de tratament sau de reţetă, ci doar negociază cu autorităţile, în timp ce le respectă punctele de vedere, pe care apoi le înaintează comunităţii internaţionale. Rolul instituţiei este să ofere ajutorul atunci când o ţară se confruntă cu situaţii dificile sau când necesită expertiza pe care instituţia o oferă.

"Vom fi foarte încântaţi să ne continuăm discuţiile cu autorităţile pentru a ajuta la stabilizarea cadrului macroeconomic, care a fost restaurat cu mare eficienţă. Ştiu că n-a fost uşor, dar ar fi păcat să nu-l consolidaţi, să nu păstraţi acest cadru macroeconomic pentru a consolida creşterea economică, pentru a crea locuri de muncă, pentru a vă asigura că oamenii beneficiază de aceste eforturi", a adăugat aceasta.

"Vom merge pe un drum pe care l-am ales împreună", a concluzionat Christine Lagarde

Reforme pentru companiile de stat

"Ce are România? Aveţi talent uman, surse de energie, finanţare disponibilă care trebuie fructificată şi administraţie care poate fi eficientizată. Aveţi toate ingredientele (...) Aţi progresat mult şi dacă mai uit la parteneriatul dintre FMI şi România văd lucruri bune. Performanţă mai ales în domeniul fiscal, al sănătăţii, în sectoarele de energie", a precizat Christine Lagarde.

Directorul FMI a precizat că în privinţa companiilor de stat sunt necesare anumite reforme care vor determina o productivitate mai mare, astfel încât să se utilizeze întregul potenţial uman şi tehnic din aceste societăţi.

"Acest set de reforme va face parte din noul program", a declarat Lagarde.

Un nou acord

În cadrul vizitei în România a directorului general al FMI Christine Lagarde a fost finalizat acordul cu FMI. Preşedintele României Traian Băsescu a precizat că este necesar un nou acord cu FMI prin intermediul căruia România să fie asistată încă doi ani.

Traian Băsescu a afirmat că în timp ce economia privată înfloreşte, economia ce aparţine statului este "un dezastru" şi susţine că unul dintre principalele motive pentru această evoluţie o constituie managementul neperformant.

Miercuri va veni la Bucureşti o misiune a FMI pentru a purta discuţii în vederea acordării unui nou împrumut României. Autorităţile şi-au exprimat anterior dorinţa unui noul acord care să fie încheiat pentru o perioadă de doi ani.

"Ţara este de vânzare" zic jurnaliştii francezi

În contextul vizitei întreprinse de Christine Lagarde la Bucureşti, jurnaliştii francezi de la Slate.fr au analizat maniera în care Fondul a decis să soluţioneze problemele create de companiile de stat.

"Ţara este de vânzare", scriu jurnaşiştii francezi, afirmând că "în curând nu vor mai exista prea multe lucruri româneşti în România". Aceşti au scos în evidenţă că vânzarea celor 10 companii de stat cu datorii şi pierderi, cerută de FMI, este ineficientă.

"Poştă, aeronautică, transporturi, energie, sănătate: în toate sectoarele, România a vândut. Vânzările au fost impuse de FMI pentru a reduce costurile din economie", relatează revista Slate, în ediţia electronică.

Totodată, jurnaliştii francezi arată că privatizările au o imagine proastă în România, mai ales că, de pe urma vânzării de către stat a companiilor pe care le avea în proprietate, au profitat o mână de oameni.