Parlamentul a dat în final undă verde reformei în achiziţiile publice
alte articole
Pachetul de legi privind achiziţiile publice a fost, în final, adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, şi merge spre promulgare la preşedintele Klaus Iohannis.
La şedinţa plenului a participat inclusiv premierul Dacian Cioloş alături de o serie de miniştri din echipa sa guvernamentală.
Pachetul de legi proaspăt adoptat are patru componente: proiectul de lege privind achiziţiile sectoriale, proiectul de lege privind achiziţiile publice, proiectul de lege privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, şi proiectul de lege privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.
În urmă cu câteva zile, joi, Institutul pentru Politici Publice a acuzat Parlamentul că refuză reforma în domeniul achiziţiilor publice şi amână adoptarea acestui pachet legislativ "în ciuda faptului că România a primit deja informarea privind declanşarea procedurii de pre-infringement de la Comisia Europeană după expirarea termenului de transpunere de 18 aprilie prevăzut în cele 3 Directive privind achiziţiile publice şi concesiunile."
"Practic, după această dată, orice achiziţie publică făcută de o autoritate contractantă, fără a aplica noul cadru legal prevăzut de Directive, este pasibilă de corecţii financiare de până la 100% în cazul fondurilor europene şi de sancţiuni similare pentru achiziţiile cu fonduri de la bugetul de stat. Mai mult, riscăm ca orice achiziţie publică să fie atacată în instanţă de orice parte interesată şi să fie anulată, întrucât se desfăşoară pe legislaţie neconformă", a arătat IPP.
Potrivit IPP, reforma achiziţiilor publice reprezintă una dintre cele 36 de condiţionalităţile ex-ante asumate de România pentru utilizarea fondurilor europene structurale şi de investiţii pentru perioada 2014 – 2020, din care sunt îndeplinite doar 14.
"Neîndeplinirea acestora până la 31 decembrie 2016 va atrage suspendarea fondurilor alocate României, în condiţiile în care la aproape 1 an şi jumătate de la debutul noului exerciţiu financiar, rata absorbţiei din alocarea financiară de 43 miliarde de euro este 0", a subliniat atunci institutul.
