Parlamentarii PSD şi PNL: modificarea legii conform căreia Năstase a ajuns în închisoare

Liderii grupurilor parlamentare PSD şi PNL doresc să modifice legea privind finanţarea partidelor politice şi legalizarea împrumuturilor. În plus, Curtea de Conturi nu ar mai verifica modul în care se cheltuiesc banii, această sarcină ar cădea în grija Autorităţii Electorale Permanente.

Iniţiativa legislativă propusă liderii parlamentarilor PSD şi PNL ar crea posibilitatea ca finanţarea activităţilor electorale să se facă din împrumuturi, chiar dacă Autoritatea Electorală Permanentă a propus în anul 2012 să se interzică utilizarea acestei surse de finanţare.

AEP a întocmit un proiect de lege în acest sens anul trecut, ţinând seama de recomandările formulate în 2010 de Grupul de State Împotriva Corupţiei (GRECO).

Între timp, propunerea semnată de Ilie Sârbu (PSD), Mircea Drăghici (PSD), Marian Neacşu (PSD), Puiu Haşotti (PNL) şi Andrei Gerea (PNL), a fost înaintată la Senat.

În expunerea de motive a proiectului se arată că parlamentarii USL pornesc de la aceste recomandări, dar omit să precizeze contextul în care au fost făcute.

„Autorităţile din România au subliniat că împrumuturile nu sunt incluse printre sursele permise de finanţare partidelor politice şi altor participanţi la campanii electorale, inclusiv candidaţilor înşişi şi sunt astfel interzise fără excepţie. GET nu a putut constata dacă aceste divergenţe de interpretare se refereau la conceptul de împrumut stricto senso sau la alte servicii similare (de exemplu, linii de creditare sau aconturi", se arată în explicaţiile introduse în raportul GRECO.

Autoritatea Electorală Permanentă a oferit ulterior o serie de „instrucţiuni“ privind aplicarea legii finanţării partidelor politice, toate bazate pe raportul GRECO. Una dintre ele prevede, de exemplu, că “finanţarea activităţii partidelor politice din împrumuturi este interzisă”.

Cristian Pârvulescu: „Poate fi reformat AEP?“

O altă modificare pe care parlamentarii USL doresc să şi-o asume este legată de responsabilităţile Curţii de Conturi în ce priveşte cheltuielile partidelor.

Raportul din acest an arată, de exemplu, că “GRECO nu se opune unui anumit nivel de suprapunere” în ce priveşte responsabilităţile AEP şi ale Curţii de Conturi.

Este o problemă însă că : „atât AEP, cât şi Curtea de Conturi se concentrează pe marile partide care primesc subvenţii publice şi prima îşi exercita supravegherea numai în ceea ce priveşte veniturile partidelor, în timp ce aceasta din urmă a luat responsabilitatea pentru controlul cheltuielilor“.

Totodată, raportul subliniază că nu există o asumare a responsabilităţii în ce priveşte supravegherea finanţării campaniilor electorale. Soluţia pe care o propun parlamentarii este de a elimina Curtea de Conturi din structurile de control.

Analistul politic Cristian Pârvulescu pune sub semnul îndoielii competenţa Autorităţii Electorale Permanente. „Problema nu sunt împrumuturile, ci care este sursa din care se returnează. Întrebarea este dacă AEP este deasupra oricărei bănuieli. Se creează o oarecare suspiciune. Este nevoie de o comisie de conturi în afara oricăror bănuieli. Poate fi reformat AEP? Sunt un adept al finanţării partidelor, dar cu un control foarte eficient. Împrumuturile mai bine nu se fac, dacă nu există un control riguros asupra conturilor partidelor“, a menţionat Pârvulescu, pentru „Adevărul“.

Partidele caută să-şi întărească controlul asupra instituţiilor

Politologul Antonio Momoc a declarat, pentru „Adevărul“, că trebuie să se ţină seama, în primul rând, beneficiile pe care le-ar avea finanţatorii: „Ceea ce se încearcă este o întărire a sistemului partitocratic pentru că partidele caută, prin iniţiative de tipul acesta, să-şi întărească controlul asupra instituţiilor. Este o chestie gravă că nu mai verifică Curtea de Conturi. Returnarea (n.r.: împrumutului) poate fi sub formă de lobby, legislaţie, nu neapărat sub formă de bani. Populaţia votează finanţatorii, sponsorii, nu mai votează proiecte, ideologii, programe.”

Momoc trage un semnal de alarmă şi asupra faptului că partidele mai mici vor fi defavorizate: „Se crează o formă de inegalitate între competitori. Piaţa politică nu ar trebui să fie o piaţă economică. Trebuie să fie o competiţie egală. Astfel, creezi o inechitate între partidele mici, candidaţii independenţi şi partidele mari. Ar fi dezavantajaţi clar, oricum sunt deja. Adrian Năstase a intrat în închisoare tocmai din cauza finanţării campaniei sale electorale“, a mai precizat Momoc.

Politicieni celebri, în instanţă

În context, au existat destul de multe dosare în care au fost trimişi în judecată diverşi finanţatori pentru că au sponsorizat campaniile electorale ale unor politicieni. Cel mai celebru este al fostului premier Adrian Năstase.

„Trofeul Calităţii în Construcţii a reprezentat o formă mascată de colectare de fonduri pentru campania electorală a inculpatului Năstase Adrian, cea mai mare parte a sumelor încasate cu titlu de taxă de participare ajungând, în urma unor tranzacţii fictive, în contul S.C.Eurografica S.R.L, societate care, ulterior, a achiziţionat materiale de propagandă electorală pentru acest inculpat“, menţionează Curtea Supremă.

În anul 2009 într-un alt dosar era implicat omul de afaceri Ioan Niculae care ar fi încheiat o înţelegere infracţională potrivit căreia patronul InterAgro urma sa finanţeze ilegal, cu suma de 1 milion de euro, campania electorală a candidatului PSD la alegerile prezidenţiale, Mircea Geoană. Conform procurorilor DNA, ca răsplată pentru susţinerea financiară, Ioan Niculae ar fi cerut să fie desemnate anumite persoane conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la societăţile comerciale TRANSGAZ şi ROMGAZ, care să-i susţină interesele.