Parlamentar SPD, la Bucureşti: ”Germania nu a fost niciodată atât de izolată în Europa ca acum”

”Propunerea Comisiei Europene ca un stat membru să plătească 250.000 de euro pentru fiecare refugiat pe care refuză să-l preia este periculoasă pentru că populiştii vor specula acest lucru. Pentru oamenii obişnuiţi este o sumă imensă şi există pericolul ruperii Europei”, a declarat Christian Flisek la Bucureşti.
Christian Flisek (Florin Chirila/Epoch Times)
Matei Dobrovie
09.05.2016
Se încarcă player-ul...

În opinia sa, criza refugiaţilor nu va putea fi soluţionată printr-o sumă de politici naţionale, iar presiunile unor state asupra altora nu fac decât să-i întărească pe populişti. Christian Flisek, membru al Bundestagului din partea SPD, a afirmat în cadrul forumului de dezbateri europene Eurosfat că Berlinul trebuia să-şi coordoneze mai bine paşii făcuţi în vara anului trecut în politica privind refugiaţii prin consultarea prealabilă a partenerilor europeni şi să nu facă dintr-o situaţie excepţională o regulă.

Parlamentarul social-democrat a povestit cum circumscripţia sa electorală Passau a fost lovită foarte puternic de criza refugiaţilor pentru că se află la graniţa cu Austria, pe unde veneau migranţii de pe ruta balcanică. În oraşul cu 50.000 de locuitori soseau zilnic 8.000 de refugiaţi în punctul maxim – toamna lui 2015, dar totuşi nu au existat condiţii de haos pentru că a existat o foarte bună conlucrare între municipalitate, poliţia federală şi organizaţiile umanitare.

Flisek a arătat că există o reţea de 3.000 de voluntari în oraş, care ajută oricând este nevoie, iar disponibilitatea localnicilor de a-i ajuta pe refugiaţi rămâne mare. El a reamintit că Germania a preluat în total 1,1 milioane de refugiaţi anul trecut, dar a susţinut că ţara nu mai poate primi atâţia oameni simultan într-un an.

”Nu vorbim despre cifrele absolute. Problema este viteza cu care vin migranţii, care este prea mare pentru a-i putea integra. Trebuie combătute cauzele – conflictul din Siria trebuie soluţionat diplomatic. Fără o soluţie acolo, fluxurile migratorii nu vor putea fi oprite. La conferinţa de la Viena a fost iniţiat un proces de pace, care este susţinut puternic de Germania, care a pus la dispoziţie şi 1,2 miliarde de euro cu titlul de ajutoare umanitare pentru refugiaţii sireni. Bugetul german pentru asistenţă de dezvoltare a fost majorat în 2016 cu 700 milioane de euro”, a explicat Christian Flisek.

Deputatul german s-a referit şi la procesul de înregistrare şi procesare a cererilor de azil în Germania, arătând că ”numai dacă ştim cine vine la noi şi facem trierea, putem face repede integrarea. Pentru asta este nevoie ca şi readmisia în cazul celor care nu primesc azil să funcţioneze şi ea repede”.

Pe de altă parte, el a subliniat faptul că reintroducerea controalelor la graniţa cu Austria este incompletă, iar traficanţii cunosc punctele unde nu se controlează, dar a arătat că controlul complet ar avea consecinţe negative asupra economiei germane.

”Sistemul de cote obligatorii de redistribuire a refugiaţilor nu ajută dacă aceşti oameni nu vor să rămână în unele ţări, ci vor să plece în cele mai bogate sau în care au rude” - Christian Flisek,deputat SPD.

De asemenea, autorităţile germane au extins lista statelor de origine sigure cu Albania, Kosovo, Muntenegru şi urmează Alegeria, Maroc şi Tunisia, astfel încât cei care vin din acestea obţin mai greu statutul de refugiaţi. Persoanele care au şanse mici de a obţine azil sunt adăpostite în centre speciale, cu scopul de a termina procedura acolo în maximum trei săptămâni, şi nu au dreptul de a părăsi zona.

Referitor la refugiaţii care rămân în Germania, Flisek a arătat că aceştia trebuie să participe la cursuri de limbă pentru a se integra, pentru că în caz contrar le vor fi tăiate ajutoarele.

În plan european, el consideră că ”sistemul de cote obligatorii de redistribuire a refugiaţilor nu ajută dacă aceşti oameni nu vor să rămână în unele ţări, ci vor să plece în cele mai bogate sau în care au rude”. Ca urmare, parlamentarul SPD propune o soluţie europeană care să se concentreze pe două lucruri: repararea greşelilor acordului de la Dublin şi securizarea graniţelor externe prin crearea de centre de azil la frontierele acestea în care refugiaţii să fie înregistraţi şi redistribuiţi. ”Fiecare ţară poate să contribuie cumva – cu bani, cu personal la aceste centre de azil. Sistemul de solidaritate trebuie obiectivizat şi cuantificat. Este nevoie de un consens”, a concluzionat Flisek.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor