Leonard Orban: ”Criza refugiaţilor riscă să pună sub semnul întrebării însăşi existenţa UE”(video)

"Împărtăşesc şi eu opinia că vorbim de o criză existenţială a Uniunii Europene. Dacă nu vom găsi soluţiile potrivite la această criză a refugiaţilor, va fi pusă sub semnul întrebării însăşi existenţa UE, continuarea proiectului european aşa cum e el în momentul de faţă definit. Tocmai de aceea, la găsirea unor soluţii trebuie să participăm cu toţii împreună şi nu să încercăm să le impunem, ignorând punctele de vedere ale unor state membre care încep să fie din ce în ce mai multe”, a spus Orban, la Forumul anual de dezbateri europene Eurosfat.

El a arătat că România s-a opus cotelor obligatorii, dar nu primirii de refugiaţi pe baza de cote voluntare, iar singura diferenţă faţă de abordarea Germaniei a fost în privinţa relocării refugiaţilor.

"Nici acum nu înţeleg de ce la nivelul UE s-a început prin a se trata efectele crizei şi nu s-a încercat să se trateze cu adevărat cauzele, rădăcinile acestei crize. Avem la nivel european o decizie aprobată care însumează relocarea a 160.000 de refugiaţi. Dacă ne uităm la cifrele prezentate recent de Comisia Europeană cu privire la câte persoane au fost relocate până în prezent erau cam 1.500 de persoane relocate la momentul când a fost făcută acea prezentare, deci din septembrie şi până către finalul lui aprilie doar 1.500 de persoane au fost relocate. Asta arată mai degrabă o lipsă de pregătire a acestor decizii şi faptul că la momentul în care au fost luate deciziile centrele de primire, aşa numitele hot spot-uri (din Italia şi Grecia n.r), nu erau deloc funcţionale, nici măcar unul singur nu era funcţional, chestiunile privind drepturile refugiaţilor nu au fost clarificate. Probabil că până astăzi cifra a mai crescut, dar e undeva în jur de 2.000 de persoane”, a adăugat Orban.

Referitor la acordul dintre UE şi Turcia, consilierul prezidenţial a susţinut că datorită acestuia fluxurile de migraţie ”s-au redus semnificativ de la 2-3.000 de persoane pe zi la maximum 200 care intră zilnic în prezent. Este meritul şi al Turciei, dar şi al celor implicaţi din statele membre".

Oficialul a mai subliniat însă că mai există probleme şi în ceea ce priveşte acordurile de readmisie, pentru că în acest val masiv de persoane care au intrat în UE nu sunt numai refugiaţi, ci din ce în ce mai mulţi migranţi economici, persoane care nu se califică pentru statutul de refugiaţi. ”Abia acum s-a pus piciorul în prag în relaţia cu ţările terţe privind acordurile de readmisie (repatriere a celor care nu obţin azil n.r). Sunt din ce în ce mai mulţi migranţi care nu se califică pentru statutul de refugiaţi, dar readmisia funcţionează foarte prost”, a precizat Orban.

Pe de altă parte, fostul comisar european a criticat recenta propunere făcută de Comisia Europeană, ca statele membre care refuză redistribuirea refugiaţilor să plătească o contribuţie de solidaritate în valoare de 250.000 de euro pentru fiecare persoană nepreluată, susţinând că aceasta este "ciudată din punct de vedere diplomatic" şi nu va face decât "să crească tensiunea pe diferite paliere decizionale". Orban a mai susţinut că mecanismul permanent de relocare nu va întruni o majoritate calificată în Consiliul European şi este de aşteptat ca el să nu fie pus deloc pe agendă, deoarece punctul principal de pe aceasta va fi Brexitul.

Întrebat de capacităţile României de preluare şi integrare a refugiaţilor, Leonard Orban a reiterat cifra de 1.700 de persoane şi a subliniat că în calitate de comisar european ”a văzut mai degrabă eşecuri, decât poveşti de succes, în ceea ce priveşte învăţarea limbii de către migranţi, chiar şi în Germania.