Oracle elimină un număr uriaş de locuri de muncă pe măsură ce criza AI se intensifică

Companiile din domeniul inteligenţei artificiale cheltuiesc sume uriaşe de bani pe centre de date — cheltuieli pentru infrastructură care vin cu etichete de preţ de-a dreptul ameţitoare.

După cum a relatat Bloomberg săptămâna trecută, Oracle, compania lui Larry Ellison, s-ar putea să se fi întins puţin prea mult. Compania plănuieşte să reducă mii de locuri de muncă din cauza unei „crize de lichidităţi” rezultată dintr-un efort masiv de extindere a centrelor de date pentru AI.

Surse din interior au declarat pentru publicaţie că cel puţin o parte dintre posturile eliminate vor afecta categorii care nu vor mai fi necesare din cauza AI. Potrivit Futurism, chiar şi anunţurile de angajare din divizia de cloud sunt, potrivit relatărilor, reevaluate, ceea ce indică un efort serios de reducere a dimensiunii operaţiunilor.

La o zi după publicarea articolului, Bloomberg a relatat ulterior că firma şi-a încheiat planurile de a extinde centrul său principal de date pentru AI din Abilene, Texas, după ce „negocierile privind finanţarea s-au prelungit”, iar partenerul său de proiect, OpenAI, şi-a schimbat poziţia în această privinţă.

Centrul de date face parte din proiectul Stargate de 500 de miliarde de dolari al preşedintelui Donald Trump, aflat în dificultate, proiect care a fost anunţat la doar câteva săptămâni după începutul mandatului său, la începutul anului trecut.

Oracle a negat ulterior relatările într-o declaraţie pentru Investing.com, afirmând că instalaţia este în continuare pe drumul cel bun şi că OpenAI rămâne angajată în extinderea centrului de date. Reducerile de personal raportate, însă, nu au părut să justifice o reacţie.

Această situaţie evidenţiază modul în care chiar şi unele dintre cele mai valoroase companii din lume se luptă să ţină pasul cu planurile uriaşe menite să răspundă cererilor intense de calcul, electricitate şi apă ale modelelor de AI din ce în ce mai puternice.

Aceasta se întâmplă în ciuda faptului că investitorii sunt conştienţi, uneori dureros, că recuperarea investiţiilor lor ar putea avea loc abia peste mulţi ani. Analiza a arătat că nu se aşteaptă ca Oracle să ajungă la un flux de numerar pozitiv înainte de cel puţin 2030.

Între timp, giganţii tehnologici continuă să acumuleze cantităţi uriaşe de datorii pentru a-şi finanţa construirea centrelor de date, ceea ce ridică semnale de alarmă majore pe Wall Street. Oracle a anunţat în februarie că intenţionează să adauge până la 50 de miliarde de dolari în datorii şi vânzări de capital doar în acest an.

Pe măsură ce criza s-a adâncit, acţiunile Oracle s-au prăbuşit, scăzând cu peste 50% faţă de maximul lor din septembrie 2025 — declanşat de anunţul celei mai mari restructurări din istoria companiei — până săptămâna trecută. Acţiunile au scăzut cu aproape cinci procente în ultima lună.

Problemele Oracle pun sub semnul întrebării naraţiunea persistentă a industriei conform căreia AI înlocuieşte locurile de muncă din sectorul „white-collar”. În schimb, după cum subliniază Quartz, multe companii precum Oracle reacţionează pur şi simplu la probleme financiare mai presante — cum ar fi investiţiile lor masive în AI care declanşează o criză de lichidităţi.

O poveste similară se desfăşoară la Block, compania lui Jack Dorsey. Fondatorul Twitter a anunţat recent că elimină aproape jumătate din personalul companiei sale fintech, invocând progresele recente în AI. Cu toate acestea, foşti angajaţi au intervenit ulterior, susţinând că Block răspundea, de fapt, supra-angajărilor din perioada pandemiei şi reducea excesul birocratic corporativ.

Oracle îşi va anunţa rezultatele financiare pentru al treilea trimestru marţi şi, în mare măsură, se aşteaptă să îndeplinească aşteptările Wall Street. Însă, având în vedere drama legată de extinderea centrului său de date din Texas, încep să apară fisuri pe măsură ce compania continuă să investească miliarde în AI.