Opoziţia de centru-dreapta din Groenlanda a câştigat alegerile. Trump o face lată şi acolo

Partidul de opoziţie Demokraatit din Groenlanda, pro-business, care favorizează o abordare lentă a independenţei faţă de Danemarca, a câştigat alegerile parlamentare de marţi, care au fost dominate de promisiunea preşedintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei.

Demokraatit a obţinut 29,9 % din voturi după numărarea tuturor buletinelor de vot, faţă de 9,1 % în 2021, devansând partidul de opoziţie Naleraq, care favorizează independenţa rapidă, cu 24,5 %.

Toate cele şase partide politice principale susţin independenţa, dar au opinii diferite cu privire la modul şi momentul în care aceasta ar putea fi obţinută. Un sondaj realizat în ianuarie a sugerat că majoritatea locuitorilor Groenlandei sprijină în mod similar independenţa, dar sunt împărţiţi în ceea ce priveşte procesul.

De la preluarea mandatului în ianuarie, Donald Trump a promis că Groenlanda - un teritoriu semi-autonom al Danemarcei - va face parte din Statele Unite, afirmând că este vitală pentru interesele de securitate ale SUA, o idee respinsă de majoritatea groenlandezilor.

Insula vastă, cu o populaţie de doar 57.000 de locuitori, a fost prinsă într-o cursă geopolitică pentru dominaţie în Arctica, unde topirea calotei glaciare face resursele sale mai accesibile şi deschide noi rute de transport maritim. Atât Rusia, cât şi China au intensificat activitatea militară în regiune.

„Oamenii vor schimbare ... Vrem mai multe afaceri pentru a ne finanţa bunăstarea”, a declarat Jens-Frederik Nielsen, liderul Demokraatit şi fost ministru al industriei şi mineralelor.

„Nu vrem independenţa mâine, vrem o bază bună”, a declarat Nielsen reporterilor din Nuuk, citat de Reuters.

El va purta acum discuţii cu alte partide pentru a încerca să formeze o coaliţie de guvernare.

Partidul de guvernământ Inuit Ataqatigiit şi partenerul său Siumut, care, de asemenea, doreşte o abordare lentă a independenţei, au obţinut împreună 36% din voturi, în scădere de la 66,1% în 2021.

„Respectăm rezultatul alegerilor”, a declarat prim-ministrul Mute Egede de la Inuit Ataqatigiit într-o postare pe Facebook, adăugând că va asculta orice propuneri în viitoarele discuţii de coaliţie.

Groenlanda este o fostă colonie daneză din 1953. Groenlanda a dobândit o oarecare autonomie în 1979, când a fost format primul său parlament, însă Copenhaga controlează în continuare afacerile externe, apărarea şi politica monetară şi furnizează economiei puţin sub 1 miliard USD pe an.

În 2009, a câştigat dreptul de a-şi declara independenţa deplină printr-un referendum, chiar dacă nu a făcut acest lucru din cauza îngrijorării că nivelul de trai ar scădea fără sprijinul economic al Danemarcei.

„Cred cu tărie că, foarte curând, vom începe să trăim o viaţă bazată mai mult pe ceea ce suntem, pe cultura noastră, pe propria noastră limbă şi vom începe să elaborăm reglementări bazate pe noi, nu pe Danemarca”, a declarat Qupanuk Olsen, candidat al principalului partid pro-independenţă, Naleraq.

Inge Olsvig Brandt, candidată pentru partidul de guvernământ Inuit Ataqatigiit, a declarat:

„Nu avem nevoie de independenţă chiar acum. Avem prea multe lucruri la care să lucrăm. Cred că trebuie să lucrăm cu noi înşine, cu istoria noastră, şi vom avea nevoie de multă muncă de vindecare înainte de a putea face următorul pas.”

Votul a fost prelungit cu o jumătate de oră la unele dintre cele 72 de secţii de votare de pe insula arctică, unde aproximativ 40 500 de persoane erau eligibile pentru a vota, deşi prezenţa finală nu a fost disponibilă imediat.

Mesajele brutale ale lui Trump au zdruncinat status quo-ul şi, cuplate cu mândria crescândă a populaţiei indigene faţă de cultura lor inuit, au pus independenţa în prim-planul alegerilor.

În dezbaterea finală difuzată luni târziu de radiodifuzorul de stat KNR din Groenlanda, liderii celor cinci partide aflate în prezent în parlament au declarat în unanimitate că nu au încredere în Trump.

„El încearcă să ne influenţeze. Pot înţelege dacă cetăţenii se simt nesiguri”, a declarat Erik Jensen, liderul partenerului de coaliţie guvernamentală Siumut.

La început, campania electorală s-a axat pe furia şi frustrarea care vizează greşelile istorice ale Danemarcei, potrivit lui Julie Rademacher, consultant şi fost consilier al guvernului Groenlandei.

„Dar cred că teama de abordarea imperialistă a SUA a devenit în ultima vreme mai mare decât furia faţă de Danemarca”, a declarat Rademacher.

Reuters a vorbit cu mai mult de o duzină de groenlandezi în Nuuk, toţi declarându-se în favoarea independenţei, deşi mulţi şi-au exprimat îngrijorarea că o tranziţie rapidă ar putea afecta economia şi ar putea elimina serviciile sociale nordice, precum asistenţa medicală universală şi şcolarizarea gratuită.

„Nu vrem să facem parte din SUA din motive evidente; asistenţa medicală şi Trump”, a declarat Tuuta Lynge-Larsen, angajată a unei bănci şi rezidentă în Nuuk, adăugând că aceste alegeri au fost deosebit de importante. „Nu ne place atenţia, că să o spun pe scurt”.

Insula deţine resurse naturale substanţiale, inclusiv minerale esenţiale precum pământurile rare, utilizate în industriile de înaltă tehnologie, de la vehicule electrice la sisteme de rachete.

Cu toate acestea, Groenlanda a fost lentă în a le extrage din cauza preocupărilor legate de mediu, a vremii nefavorabile şi a controlului aproape total al Chinei asupra sectorului, ceea ce a îngreunat obţinerea unui profit sau a unor cumpărători de către companiile din alte părţi.

Trump a refuzat iniţial să excludă forţa militară pentru a prelua controlul asupra teritoriului, alarmând mulţi groenlandezi, deşi ulterior şi-a îndulcit poziţia, declarând că va respecta voinţa localnicilor şi că este „gata să investească miliarde de dolari” dacă aceştia se alătură SUA.

Egede a subliniat că insula nu este de vânzare şi a pledat pentru un guvern de coaliţie largă pentru a rezista presiunilor externe. Într-un interviu difuzat luni de radiodifuzorul danez DR, el a respins oferta lui Trump ca fiind lipsită de respect, exprimându-şi în schimb dorinţa de a coopera cu alte ţări.

Prim-ministrul Danemarcei a declarat că Groenlanda nu este de vânzare, dar a precizat că depinde de populaţia locală să îşi decidă viitorul.

Partidul pro-independenţă Naleraq, principala forţă de opoziţie, a luat avânt înainte de alegeri, susţinut de interesul SUA şi de noile acuzaţii privind exploatarea istorică de către Danemarca a bogăţiilor minerale ale Groenlandei.

Partidul consideră că atenţia SUA consolidează poziţia Groenlandei în negocierile de secesiune cu Danemarca şi îşi propune să supună la vot un acord cu Copenhaga înainte de următoarele alegeri, peste patru ani.