Opozantul rus Navalnîi riscă până la zece ani de închisoare (revista presei)

Comitetul rus de anchetă l-a acuzat pe cunoscutul opozant Aleksei Navalnîi de 'organizarea însuşirii unei proprietăţi străine' în valoare de 16 milioane de ruble (400.000 de euro), el riscând până la zece ani de închisoare, scriu ziarele moscovite de miercuri. Proeminentul blogger anticorupţie are interdicţia de a părăsi Moscova, precizează Novîie Izvestia.

Anchetatorii i-au schimbat încadrarea, astfel că dacă anterior Navalnîi era cercetat pentru 'provocare de daune prin înşelăciune şi abuz de încredere' într-o afaceri datând din 2009, comitetul de anchetă s-a răzgândit marţi şi l-a inculpat în baza unui alt articol din Codul penal rus - 'Organizarea însuşirii unor bunuri străine, delapidare la scară largă'. Dacă încadrarea precedentă prevedea până la cinci ani închisoare, pentru cea actuală Navalnîi riscă maximum zece ani de detenţie, scrie publicaţia, menţionând că s-a schimbat şi suma incriminată - dacă înainte pagubele erau estimate la 1,3 milioane de ruble, acum i se impută 16 milioane.

Kommersant semnalează că majoritatea opozanţilor au considerat că acţiunile comitetului de anchetă sunt motivate politic, întrucât Navalnîi este unul dintre organizatorii protestelor ample faţă de preşedintele Vladimir Putin. 'Este o comandă politică, al cărei scop este să restricţioneze mişcarea de protest, să îi închidă sau intimideze pe liderii protestelor', şi-a exprimat convingerea liderul Frontului de stânga, Serghei Udalţov.

Ucraina le-a închis frontiera naţionaliştilor radicali care cer revizuirea graniţei, scrie Nezavisimaia Gazeta. Vameşii ucraineni nu-i vor primi pe teritoriul ţării lor pe naţionaliştii radicali din Republica Moldova, care militează pentru revenirea Bucovinei de Nord şi a unei părţi din Odesa în componenţa României, i s-a transmis liderului mişcării naţional-creştine a legionarilor, de extremă dreaptă, Sergiu Laşcă. Acesta a fost declarat persona non-grata în Ucraina, menţionează publicaţia rusă. Kievul consideră că prin asemenea măsuri reacţionează la politica promovată de Bucureşti, în condiţiile în care înalţi oficiali români îşi exprimă intenţiile de a revizui frontierele postbelice ale Europei.