Opinia publică rusă, între dezinformare şi represalii

Populaţia Rusiei este, fără îndoială, mai puţin omogenă în problema Ucrainei decât ar vrea să se creadă Kremlinul, notează publicaţia franceză Le Nouvel Observateur.

Dacă este să se dea crezare mass-media apropiate de Kremlin, opinia publică rusă susţine acţiunile guvernului său în criza ucraineană. Ameninţări verbale, presiuni economice, intervenţie militară care nu se declară ca atare. Moscova afirmă că vrea să-şi protejeze concetăţenii ruşi în faţa ameninţărilor 'fasciste'. Insistând pe apartenenţa istorică a peninsulei la Rusia, făcând apel la spiritul patriotic şi utilizând numeroase mituri ce trimit la nostalgia după imperiul rus, autorităţile ruse vor să prezinte chipul unei ţări unite şi favorabile acţiunii ferme mai mult decât celei reţinute.

Duminică, manifestaţii au avut loc în toată Rusia pentru a sprijini politica preşedintelui Vladimir Putin, iar mai multe sondaje de opinie au apărut în mod oportun pentru a confirma acest sprijin. Un sondaj realizat în perioada 21-25 februarie, de către centrul independent 'Levada', relevă că destituirea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici reprezintă 'o lovitură de forţă' pentru 43% dintre ruşii intervievaţi, iar 23% dintre respondenţi consideră că este vorba de un 'război civil'. De asemenea, 45% dintre persoanele intervievate au denunţat 'influenţa occidentală', care i-ar fi determinat pe ucraineni să manifesteze pe străzile din Kiev.

Adevărat, această viziune este larg răspândită. 'Masa zdrobitoare a ruşilor este indignată de propaganda occidentală', estimează Dmitri de Kochko, jurnalist la site-ul de limbă franceză al agenţiei de presă 'Rossia Segodnia'. 'Ei îşi exprimă nedumerirea în legătură cu faptul că nu li se mai acordă atenţie ruşilor din Ucraina, care se simt ameninţaţi de cei care au preluat puterea la Kiev şi pe care ei îi consideră ca având o legitimitate suspectă. Există o părere extrem de răspândită în Rusia: aceea de a spune că toate aceste lucruri sunt alimentate de americani, pentru a aduce Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în Ucraina'.

Cu toate acestea, în opinia jurnalistului De Kochko, 'ruşii nu doresc, în mod evident, un război cu Ucraina'. De altfel, chiar în timpul manifestaţiilor de pe Euromaidan, (în rândul ruşilor) a existat înţelegere pentru nemulţumirile ucrainenilor, o solidaritate şi o compasiune pentru degradarea nivelului lor de trai, însă nu a existat nicio simpatie pentru maniera în care Viktor Ianukovici a fost înlăturat de la putere.

Însă, aceasta nu vrea să însemne că o bună parte din populaţia Rusiei susţine deciziile autorităţilor ţării lor, în condiţiile în care acestea - fapt care nu constituie o noutate - limitează dreptul vocilor discordante la exprimare şi dezbaterea publică.

După cum explică expertul Jean-Sylvestre Mongrenier pentru Nouvel Observateur, ruşii 'sunt cufundaţi într-o propagandă ce trimite, trecând peste Războiul Rece, la cel de-Al Doilea Război Mondial'. 'Toţi cei care nu vor să vadă Ucraina ataşată la Rusia sunt calificaţi drept nazişti, fascişti, hitlerişti', subliniază expertul, care precizează că aceasta este o 'veche reţetă sovietică, menită să reanime patriotismul care trebuie să contribuie la înfiinţarea Uniunii Eurasiatice, proiect drag lui Vladimir Putin şi în care Ucraina este un element esenţial'. Aflat la putere din anul 2000, preşedintele rus a declarat în 2005 că prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost 'cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX', aminteşte publicaţia franceză.

Această retorică este reluată adesea de mass-media partizane. Astfel, de mai mult de o săptămână, Rusia - ca Ucraina, de altfel - este scena unei veritabile bătălii mediatice. Televiziunea publică rusă a difuzat în mai multe reprize imagini cu membri ai Consiliului Federaţiei (Senatul) denunţându-i pe 'fasciştii care au luat puterea la Kiev'. Postul public de ştiri Rusia24 a difuzat ceea ce se prezintă ca o mărturie a unui tânăr rus ce afirma ca a fost plătit pentru a fi 'sniper' alături de forţele de opoziţie ajunse la putere în Ucraina. 'Acolo există mercenari, care vin din ţări diferite - SUA şi Germania - şi care poartă aceleaşi uniforme', a afirmat tânărul. După aceasta, un prezentator de la Rusia24 a lansat o atenţionare potrivit căreia 'mercenari se îndreaptă acum spre Crimeea'.

Manifestaţii au fost de asemenea iniţiate pentru a promova viziunea de stat. Duminica trecută, mii de manifestanţi, reuniţi de partidul aflat la putere, Rusia Unită, s-au adunat la Moscova pentru a susţine 'poporul-frate' ucrainean. Site-ul 'Rusia astăzi' a venit cu câteva mărturii: 'Mă interesează politica în general, am urmărit situaţia din Ucraina şi, atunci când am văzut acest Maidan, este ca şi acum aş fi avut senzaţia că fratele meu mai mic m-a trădat. Orice s-ar spune, ucrainenii sunt fraţii noştri mai mici, nu-i aşa? Atunci, am decis să vin (la manifestaţie), eu consider Crimeea teritoriul nostru', povesteşte o elevă de liceu.

Potrivit agenţiei de presă americane Associated Press, unii manifestanţi au fost forţaţi să participe la aceste acţiuni chiar de angajatorii lor. 'Şeful ne-a obligat să venim. Credeţi că toţi aceşti oameni sunt aici de bună voie? Niciodată', afirmă Elena pentru AP.

În acelaşi moment, nu foarte departe, avea loc o altă manifestaţie, de data aceasta împotriva intervenţiei armate ruse. Manifestanţii au fost împrăştiaţi rapid, iar câteva sute de persoane au fost arestate în faţa Ministerului Apărării, unde se reuniseră. Organizaţia Amnesty International precizează că un Tribunal din Moscova i-a declarat pe doi dintre manifestanţi vinovaţi de infracţiuni administrative şi a ordonat punerea acestora în detenţie pentru cinci zile.

'Măsurile represive adoptate de guvern împotriva manifestanţilor care se opun războiului sunt foarte alarmante. În diferite oraşe, autorităţile s-au luat de persoane care au participat la manifestaţii. Este vorba de acţiuni de hărţuire şi intimidare, cauţionate de stat', denunţă Serghei Nikitin, director al biroului de la Moscova al Amnesty International.