"Operaţiunea Levantul", dinamitată de Iohannis. Tăriceanu şi Emil Constantinescu, lăsaţi cu ochii în soare

Planul liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, de a-i face cadou fostului preşedinte Emil Constantinescu un "Institut de Studii a Culturii şi Civilizaţiei Levantului" s-a lovit de refuzul lui Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis (Eugen Horoiu / Epoch Times România)
Andrei Pricopie
11.11.2016

Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament proiectul de lege care vizează înfiinţarea unui "Institut de Studii a Culturii şi Civilizaţiei Levantului". Iniţiativa susţinută de liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, se lovise deja de reticenţă atât din partea Guvernului, cât şi din partea Academiei Române.

Iniţiat pe 19 septembrie de Tăriceanu, proiectul de lege a fost susţinut în plenul Parlamentului de către fostul preşedinte Emil Constantinescu.

Legea privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului prevede înfiinţarea institutului menţionat, ca instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Senatului României.

De ce nu i-a "plăcut" Levantul lui Iohannis

"În forma transmisă la promulgare, Legea privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului necesită însă reanalizarea conţinutului normativ al acesteia de către Parlament sub aspectul organizării şi funcţionării Institutului, a categoriilor de personal ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestuia, a raporturilor funcţionale cu Senatul, precum şi cu privire la patrimoniul şi modul în care Institutul gestionează fondurile publice care urmează a-i fi atribuite.

Având în vedere modul de finanţare a cheltuielilor curente şi de capital ale Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, parţial asigurat prin bugetul Senatului României, considerăm că trebuie clarificată natura juridică a Institutului, precum şi raporturile funcţionale dintre acesta şi Senatul României. Astfel, lipsa oricăror reguli cu privire controlul ce trebuie realizat de instituţia de tutelă (Senatul) asupra activităţii Institutului – cu privire la organizarea şi funcţionarea acestuia, cu privire la categoriile de personal care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Institutului, precum şi cu privire la patrimoniul şi modul în care acesta gestionează fondurile publice care urmează a-i fi atribuite – generează insecuritatea raporturilor juridice de natură să afecteze principiul stabilităţii normei juridice.

Unele dintre dispoziţiile legii transmise la promulgare sunt lipsite de claritate şi precizie, fiind de natură să afecteze aplicabilitatea noului act normativ. În acest sens, semnalăm că legea nu prevede modalitatea concretă şi legală de alegere/numire a organelor de conducere ale Institutului. Astfel, art. 4 alin. (1) nu stabileşte nici numărul exact al tuturor membrilor Consiliului ştiinţific şi nici numărul acestora pe toate categoriile de reprezentare, iar art. 4 alin. 3 lit. e) nu precizează temeiul juridic, criteriile şi condiţiile în baza cărora Consiliul ştiinţific al Institutului poate suplimenta numărul de posturi pentru o perioadă determinată.

În acelaşi sens, al unei imprecizii în reglementare, art. 6 stabileşte numărul maxim de posturi, fără să stabilească şi natura juridică a personalului ce poate fi angajat în cadrul Institutului: funcţionari publici, personal contractual, alte categorii de personal. Art. 7 alin. (1) - care face referire la cheltuielile curente şi de capital ale Institutului ce pot fi finanţate şi din subvenţii de la bugetul de stat – nu este corelat cu dispoziţiile art. 8 - care prevede că finanţarea cheltuielilor se realizează de la bugetul de stat, fără să se menţioneze categoria acestor cheltuieli.

Art. 7 alin. (2) lit. d) din legea transmisă la promulgare face trimitere la exploatarea bunurilor pe care le are în administrare Institutul, fără să prevadă posibilitatea acordării în administrare a unor bunuri în condiţiile legislaţiei în vigoare, în timp ce lit. e) a aceluiaşi alineat permite ca Institutul să desfăşoare orice fel de activitate producătoare de venituri, fără să se precizeze temeiul juridic al desfăşurării acestor activităţi şi nici natura juridică a contractelor ce vor fi încheiate ori destinaţia fondurilor astfel obţinute. În ceea ce priveşte prevederile art. 9, considerăm că utilizarea sintagmei "mijloacele" este imprecisă, întrucât, pe de o parte, sunt neclare atribuţiile RAAPPS şi, pe de altă parte, nu rezultă care este autoritatea publică în măsură să autorizeze RAPPS să asigure spaţiul şi mijloacele necesare organizării şi funcţionării Institutului.

În opinia noastră, în cadrul deciziei de înfiinţare a unui Institut de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului ar trebui ca Parlamentul să consulte Academia Română, în calitatea sa de for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală, atât sub aspectul oportunităţii existenţei, cât şi din perspectiva asigurării specialiştilor în domeniu.

Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului."

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor