Ombudsmanul: Moldovenii consideră riscantă exprimarea opiniilor despre conducerea statului

Jurnaliştii din RM au fost agresaţi verbal sau fizic de nenumărate ori şi chiar le-au fost intentate dosare în instanţă. Acţiunile ar avea scopul de a face mass media docilă în raport cu autorităţile, consideră Mihail Cotorobai.
Mihail Cotorobai Avocatul Poporului din R. Moldova
Mihail Cotorobai Avocatul Poporului din R. Moldova (facebook.com)

Avocatul Poporului din Republica Moldova, Mihail Cotorobai constată potrivit raportului pentru anul trecut audiat recent de către parlamentari că starea de lucruri în ceea ce priveşte libertatea de exprimare în R. Moldova în anul 2016 nu s-a îmbunătăţit. Gradul de asigurare a libertăţii de exprimare a fost unul redus.

Conform unui studiu realizat de Oficiul Avocatului Poporului în anul 2016 doar 40% dintre respondenţi consideră că fiind asigurat dreptul la libertatea opiniei şi a exprimării. Peste jumătate din participanţii la sondaj au atestat persistenţa percepţiilor de risc în urma liberei exprimări. În acelaşi timp, mass media din R. Moldova continuă să fie apreciată drept parţial liberă, conform clasamentelor internaţionale, experţii semnalând o degradare a stării de lucruri în domeniu, în principal cauzată de cadrul legal care nu favorizează independenţa reală a instituţiilor media, concentrarea fără precedent a mass media, în particular din audiovizual, implicarea factorului politic în activitatea presei.

Potrivit Raportului Ombudsmanului, 63,3% dintre respondenţii studiului au considerat riscant să-şi exprime opiniile referitoare la conducerea statului, iar 18,6% au confirmat că riscul persistă în deplină măsură. Totodată, a fost perceput riscul de exprimare a opiniei în raport cu politicienii, 61,1% dintre respondenţi au fost de părere că exprimarea de opinii despre politicieni comportă anumite riscuri, iar 18% - riscuri în deplină măsură.

Mihail Cotorobai a relatat şi faptul că Evaluarea Freedom House pentu au lipsit cazurile de obstrucţionare a acestora. Au existat numeroase situaţii în care jurnaliştii au fost ameninţaţi, fie agresaţi verbal sau fizic, fie le-au fost deteriorate echipamentele, fie le-au fost intentate dosare în instanţă. Asemenea acţiuni au avut un singur scop - să intimideze mass-media, să o facă docilă mai ales în raport cu autorităţile.

Jurnaliştii de investigaţie au fost, în special, supuşi unor diverse forme de intimidări, mai ales în cazurile în care aceştia au avut în vizor cazuri de corupţie. În anul 2016, organizaţiile mass media au făcut publice aproximativ 10 cazuri de presiuni asupra jurnaliştilor, de intimidări, de agresiuni fizice sau verbale.

În concluzie, Ombudsmanul a recomandat aleşilor poporului de la Chişinău, printre altele, adoptarea unui nou Cod al audiovizualului în conformitate cu rezoluţiile Consiliului Europei, cu directiva Uniunii Europene, cu bunele practici comunitare şi recomandările partenerilor de dezvoltare. Perfecţionarea Legii cu privire la accesul la informaţie şi aplicarea de către autorităţile publice moldoveneşti, în spiritul standardelor europene a Legii privind protecţia datelor cu caracter personal, la procesarea solicitărilor de informaţii.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe