Olanda: Coaliţia de la guvernare în pericol de a cădea din cauza divizărilor privind reducerile bugetare

După trei săptămâni de negocieri, coaliţia aflată la guvernare în Olanda rămâne divizată privind reducerile bugetare drastice necesare pentru a limita deficitul la nivelul de 3% stabilit de UE. În contextul în care disputa ameninţă să provoace căderea coaliţiei conservatoare, investitorii au început să fie îngrijoraţi că ţara este lipsită de capacitatea politică de a opera reformele necesare pentru a-şi menţine statutul de economie ''de bază'' a zonei euro, alături de Germania şi Finlanda, se arată într-un articol publicat de Financial Times.

Guvernul a început negocierile privind reducerile bugetare la 5 martie, după ce Biroul Central de Planificare al ţării a anunţat că alunecarea Olandei în recesiune va duce la o creştere bruscă a deficitului pe 2013, aşteptat să atingă 4,6% din PIB.

Premierul liberal Mark Rutte a declarat că negocierile ar putea dura trei săptămâni. Termenul a expirat luni.

Guvernul este divizat dacă să abordeze reformele pe piaţa imobiliară, piaţa muncii şi privind sistemul de sănătate. Faptul că săptămâna trecută guvernul a pierdut majoritatea fragilă din Parlament, atunci când un membru disident al formaţiunii de extremă-dreapta Partidul Libertăţii (PVV) al lui Geert Wilders a demisionat din partid, a sporit incertitudinea.

În condiţiile în care negocierile sunt după cât se pare blocate, Olanda, care se numără printre cei mai puternici susţinători ai limitelor de deficit stricte în noul pact bugetar din zona euro, se confruntă acum cu perspectiva ca aceste limite să ducă la căderea guvernului sau la pierderea ratingului de credit râvnit triplu A.

'Guvernul olandez este cel care a acţionat dur în Europa, iar acum acest lucru are efecte adverse', a declarat Martin van Vliet, economist la ING.

Nu au existat scurgeri de la negocierile desfăşurate sub un strict acord de necomunicare într-un conac din Haga, cunoscut sub numele de Catshuis, dar observatori olandezi spun că discuţiile s-au împotmolit din cauza divizărilor dintre Rutte şi Wilders. Wilders a blocat în trecut reduceri ale programelor sociale de care beneficiază şi alegătorii PVV, printre care asistenţa medicală, educaţie pentru cei cu nevoi speciale, asigurări de şomaj şi vârsta de pensionare.

'Marea întrebare este, pot ei convinge PVV?', spune Bernard Wientjes, şeful VNO-NCW, lobby-ul de afaceri din Olanda. 'La începutul guvernării PVV a spus nu la genul de reforme de care avem nevoie acum', a precizat acesta.

Singurul domeniu în care Wilders a demonstrat un apetit pentru reduceri este bugetul pentru asistenţă externă, a cărui marime (0,7% din PIB), a fost mult timp o sursă de mândrie naţională. Dar la reducerile ajutoarelor externe se opune celălalt partener de coaliţie - creştin-democraţii.

Luna aceasta, Wientjes s-a făcut ecoul mai multor economişti olandezi, cerând ca guvernul să 'meargă mai încet' cu reducerile pentru a evita afectarea economiei, operând însă reformele structurale pentru ca executivul UE să aibă încredere în gestionarea economică pe termen lung a ţării.

Reformele aflate în discuţie includ limitarea deductibilităţii plăţilor de dobânzi ipotecare, care au făcut ca Olanda să aibă cel mai înalt nivel al datoriei ipotecare din zona euro. Există, de asemenea, propuneri pentru a face ca pacienţii să plătească mai mult din cheltuielile de asistenţă medicală proprie iar guvernul să reducă alocaţiile de şomaj de la nivelul actual de 38 de luni. Şeful Biroului Central de Planificare, Coen Teulings, a cerut totodată mai puţine reduceri bugetare rapide şi mai multe reforme pe termen lung.

Duminică însă, Wientjes şi-a schimbat poziţia, acceptând ţinta de 3% drept necesară pentru a reasigura investitorii nervoşi şi a proteja ratingul triplu A al Olandei.

Având în vedere că guvernul şi-a pierdut majoritatea în Parlament săptămâna trecută, ecartul dintre obligaţiunile germane şi olandeze pe 10 ani a crescut cu peste 20 de puncte de bază. Vineri, 23 martie, Citigroup a publicat un raport care avertiza că Olanda riscă să părăsească ceea ce se consideră a fi grupul 'de bază' din zona euro, în parte din cauza blocajului politic.

Dacă cele trei partide ajung la un acord, vor avea nevoie de un singur vot mai mult pentru aprobarea reducerilor de către Parlament. Disidentul PVV care a părăsit partidul săptămâna trecută spune că va sprijini guvernul, dar votul sau este considerat nesigur. Partidul creştin conservator, PSC, are doua voturi, dar respinge reducerile de ajutor extern şi se spune că aşteaptă concesii privind eutanasia şi avortul. Este puţin probabil ca partidele de opoziţie de centru-stânga, printre care Partidul Laburist şi partidul social-liberal D66, să vină în ajutorul guvernului.

'Pieţele s-ar putea să aibă dreptate, guvernul ar putea să nu obţină o majoritate în Parlament pentru reformele structurale sensibile', a declarat economistul Bas Jacobs. 'Nu pentru că nu există un sprijin, ci pentru că guvernul şi-a pierdut toată credibilitatea în faţa opoziţiei iar aceasta vede aici o şansă de a scăpa de el', a precizat el.