Obligaţiuni transnistrene- iniţiativă ”inovatoare” a autorităţilor separatiste

Preşedintele enclavei separatiste, Evghenii Şevciuc, a anunţat recent că pretinsul minister transnistrean al finanţelor va emite în 2012 obligaţiuni de stat cu o scadenţa de 15 ani, preţul lor fiind fixat în ruble transnistriene. Titlurile vor asigura o dobândă de 0,01% pe an(!) şi nu vor putea fi vândute pe piaţa secundară. Emisiunea are drept scop reducerea deficitului bugetar al regiunii care, potrivit prognozelor, ar putea ajunge la 40% în anul curent.

Iniţiativa ”inovatoare” a autorităţilor separatiste surprinde, dacă luăm în calcul situaţia financiară a regiunii, care doar pentru gaze datorează Rusiei 3,2 miliarde dolari. PIB-ul enclavei a fost în 2010 de 992,5 mil. dolari iar în 2011 inflaţia a fost de 16%. Independenţa teritoriului nu este recunoscută de nimeni şi noţiunea de „obligaţiuni de stat „ sună cel puţin bizar, constată Vlad Vasilcov pentru eco.md.

Majoritatea statelor emit obligaţiuni pentru a atrage finanţe în scopul acoperirii deficitului bugetar. Însă pentru a fi cumpărate, acestea trebuie să fie destul de atrăgătoare pentru investitori. Prin urmare, cu cât ţara are o economie mai solidă şi o situaţie economică stabilă, dobânzile practicate sunt mai mici. Investitorii le cumpără oricum pentru că venitul, deşi mic, este asigurat. Cu cât economia este mai instabilă, cu atât dobânzile sunt mai mari, or riscul investitorilor creşte şi ei pot fi atraşi doar fiindu-le promise venituri mai mari.

De exemplu, Germania emite obligaţiuni pe 10 ani cu o dobândă de 2,02 pe an; SUA, pentru obligaţiuni cu aceiaşi scadenţă oferă o dobândă de 2,27%, obligaţiunile României pentru aceiaşi perioadă asigură un venit anual de 6,87% iar statul elen încearcă să atragă finanţe (fără mare succes), promiţând investitorilor în obligaţiuni dobânzi cuprinse între 14 şi 19 la sută.

În plus, emisiunea de obligaţiuni se bazează pe încredere în emitent iar la acest capitol autorităţile separatiste nu tocmai strălucesc. Amintim că recent, noua administraţie de la Tiraspol a anunţat despre dispariţia a 90% din rezervele de aur ale băncii centrale a regiunii iar delapidările de la buget apar foarte des în vizorul presei. De fapt, pentru a acoperi deficitul bugetar regiunea a recurs tot timpul la ajutorul nerambursabil al Federaţiei Ruse.

Natan Garştea, expert financiar menţionează că atunci când va avea loc emisia de obligaţiuni vom putea face nişte concluzii. Totuşi este evident că aceste obligaţiuni se vor devaloriza de câteva ori la data scadenţei (peste 15 ani) dacă se menţine rata inflaţiei actuală de 16% pe an.

Este destul de greu de anticipat intenţia acestor emisiuni de obligaţiuni. Poate că ei au nişte mecanisme pentru a forţa companiile să cumpere aceste obligaţiuni de stat. Cel mai curând prin aceste obligaţiuni se va încerca o refinanţare a datoriilor. Astfel că se vor achita datoriile curente care trebuie stinse într-un termen destul de scurt şi vor fi transformate în datorii pe termen lung.

Menţionăm că obligaţiunile de stat reprezintă o atestare a unei datorii publice, sub formă de bonuri, certificate de trezorerie, obligaţiuni sau alte instrumente financiare care pot fi emise în monedă locală sau în valută. Investitorii în titluri de stat pot fi atât persoane fizice cât şi juridice. Achiziţia obligaţiunilor de stat poate fi făcută pe piaţa primară sau pe piaţa secundară.

Piaţa primară este piaţa titlurilor nou-emise şi este administrată, de regulă, de băncile centrale ca agenţi desemnaţi ai statului. Operaţiunile de vânzare-cumpărare de titluri pe piaţa primară se fac numai prin intermediul unui dealer primar (de obicei o bancă) participant la licitaţiile de titluri de stat, în nume propriu, sau în numele clienţilor săi.

Piaţa Secundară reprezintă un sistem multilateral care facilitează întâlnirea cererii şi ofertei vânzătorilor şi cumpărătorilor de titluri de stat.