Obiectul misterios care se îndreaptă vertiginos spre Marte este uriaş şi mult mai voluminos decât credeau oamenii de ştiinţă


De mai bine de două luni, astronomii urmăresc cu atenţie un obiect interstelar — denumit 3I/ATLAS — care străbate sistemul solar cu o viteză ameţitoare, potrivit Futurism.
Vizitatorul neobişnuit a fost doar al treilea obiect provenit din afara sistemului solar detectat vreodată, după ‘Oumuamua, descoperit în 2017, şi 2I/Borisov în 2019.
Cercetătorii sunt fascinaţi de obiect, despre care se credea, în general, că este o cometă, descoperind că acesta conţine mult mai mult dioxid de carbon decât se aşteptau.
Acum, astrofizicianul de la Harvard Avi Loeb, care a analizat pe larg posibilitatea ca 3I/ATLAS să fie un artefact provenit de la o civilizaţie extraterestră avansată, sugerează că obiectul ar putea fi mult mai voluminos decât s-a crezut anterior.
Analizând traiectoria sa, Loeb şi colegii săi au constatat că „acceleraţia nongravitaţională” a fost „mai mică de 15 metri pe zi, la pătrat”, după cum a scris recent într-o postare pe blog. De asemenea, ştim câtă masă pierdea sub formă de gaze şi particule de praf.
Pe baza acestor date, Loeb a dedus că „masa lui 3I/ATLAS trebuie să fie mai mare de 33 de miliarde de tone.”
„În consecinţă, diametrul nucleului său cu densitate solidă trebuie să fie mai mare de [5 kilometri]”, a concluzionat el, aproximativ la limita superioară a estimărilor actuale, bazate pe observaţii ale Telescopului Spaţial Hubble.
Este o concluzie notabilă, având în vedere că ar face ca 3I/ATLAS să fie „cu trei până la cinci ordine de mărime” mai masiv decât ‘Oumuamua, cât şi decât 2I/Borisov, care aveau aproximativ 0,4 kilometri, respectiv 1 kilometru în lungime.
Pentru Loeb, aceasta este încă o dovadă derutantă care subliniază raritatea absolută a obiectului, având în vedere cât de puţine obiecte interstelare au fost detectate până acum.
„Având în vedere rezerva limitată de elemente grele, ar fi trebuit să descoperim în jur de o sută de mii de obiecte interstelare de dimensiunea de 0,1 kilometri a lui 1I/‘Oumuamua înainte de a găsi 3I/ATLAS, şi totuşi am detectat doar două obiecte interstelare anterior”, a scris el pe blog.
Loeb a subliniat, de asemenea, că traiectoria extrem de neobişnuită a obiectului îl aduce suspect de aproape de Jupiter, Marte şi Venus. Peste puţin mai mult de o săptămână, 3I/ATLAS va trece la doar 2,7 milioane de kilometri de orbita lui Marte în jurul Soarelui, o „ajustare remarcabilă” a traiectoriei sale, a susţinut anterior astronomul.
Astrofizicianul a reiterat că aceasta este o ocazie extrem de rară şi palpitantă de a îndrepta camera HiRISE, ataşată la Mars Reconnaissance Orbiter al NASA, către vizitatorul neobişnuit pentru a obţine o privire mai detaliată — ceea ce ar putea permite, de asemenea, confirmarea dimensiunii sale reale.
„Cantitatea de lumină solară reflectată de cel mai strălucitor pixel din imaginea HiRISE va restrânge în continuare aria suprafeţei nucleului, pentru o valoare asumată a albedoului”, a scris Loeb.
El spune chiar că există încă o licărire de speranţă că 3I/ATLAS ar putea fi o bucată de tehnologie extraterestră trimisă intenţionat către noi. Dacă camera HiRISE ar stabili că nucleul obiectului este „mai mare de [5 kilometri], atunci o origine asociată cu rezerva interstelară de material stâncos nu va fi viabilă”, a susţinut Loeb.
„Este 3I/ATLAS o cometă neobişnuit de masivă, cu o compoziţie chimică neobişnuită şi pe o traiectorie neobişnuit de rară, sau tehnologie extraterestră? În ambele cazuri, obiectul ar putea elibera gheaţă de CO₂ şi H₂O din materialul acumulat pe suprafaţa sa îngheţată, pe măsură ce străbate spaţiul interplanetar şi interstelar”, a conchis el.
„Nu ar trebui să decidem asupra naturii lui 3I/ATLAS pe baza compoziţiei chimice a stratului său superficial,” a adăugat Loeb, „din acelaşi motiv pentru care nu ar trebui să judecăm o carte după copertă.”